De ce întâlnirea de la Geneva ne arată că Putin nu e dispus să se schimbe, în ciuda mesajului transmis de Biden

Întâlnirea dintre noul președinte american Joe Biden și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a fost unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului 2021. Într-o perioadă marcată în continuare de pandemia de COVID-19, conflictul militar dintre Israel și Palestina, tensiunile de la granița de est a Ucrainei și acutizarea încălcărilor drepturilor omului în mai multe state, întrevederea dintre lideri promitea trasarea unor limite.

Însă întâlnirea dintre cei doi s-a terminat cu o conferință de presă care a contrazis tot ce a spus Joe Biden despre discuția între patru ochi. Încrezător, liderul de la Casa Albă a afirmat că omologul său a înțeles că America nu va sta deoparte în timp ce Rusia încalcă tratatel internaționale. De cealaltă parte, Vladimir Putin a dat dovadă de o rezervare cu care eram deja obișnuiți. Într-un stil pe care publicul l-a cunoscut îndeaproape odată cu mediatizarea dezinformării, liderul de la Kremlin a dat puține detalii cu cuvinte multe.

Nuanțele lui Putin

Pentru a-și fundamenta acțiunile externe, Rusia a folosit întotdeauna nuanțe. În timp ce Occidentul vedea protestele Euromaidan din Ucraina drept un act democratic, Rusia considera că e vorba de o ”lovitură de stat”.

Acest narativ i-a servit, ulterior, drept pretext pentru a pune în mișcare tot felul de acțiuni subversive îndreptate către Ucraina: campanii largi de dezinformare, stârnirea unui conflict ruso-ucrainean și anexarea Crimeei. Era în beneficiul Rusiei ca Euromaidan să fie portretizată drept o acțiune ilegală: în fond, Viktor Ianukovici, președintele ucrainean de la acea vreme, alesese Rusia înainte Uniunii Europene chiar în ultimul moment, iar plecarea sa din funcție însemna pentru Kremlin pierderea unei verigi importante pentru câștigarea influenței regionale.

CITIȚI ȘI: Președintele cu grătarul, impasibilul sau lingușitorul? Predecesorii lui Joe Biden au avut relații diferite cu Putin

Întrebat cu privire la stabilitatea relației dintre Rusia și Ucraina, Putin a adus în discuție presupusa lovitură de stat din 2014. „Permiteți-mi [inaudibil] întrebarea, ce era stabil în susținerea unei lovituri de stat, a unei lovituri de stat în Ucraina? Actualul Ianokovici era gata să anunțe noi alegeri și să fie de acord cu toate cererile”, a spus liderul de la Kremlin.

Atacurile cibernetice originate din Rusia sunt un alt subiect relevant pentru modul în care Putin folosește discursul public în favoarea politicii statului său.

Nimeni nu știe mai bine că o minciună reprodusă la nesfărșit devine un adevăr pentru public decât Rusia. Cu acest lucru în minte, Putin a continuat să nege că hackeri comandați de Kremlin s-ar fi aflat în spatele atacurilor orientate către companii și instituții americane.

„Surse din SUA susțin că majoritatea atacurilor cibernetice sunt făcute de pe teritoriul SUA. A doua este Canada, apoi două state din America Latină și apoi Marea Britanie. În ceea ce privește Rusia, aceasta nu figurează în acest clasament al țărilor care văd cel mai semnificativ număr de atacuri cibernetice de pe teritoriul lor”, a spus Putin.

Totuși, informațiile FBI îl contrazic. Într-o declarație oficială, directorul FBI, Christopher Wray, a spus că  „rușii au o campanie cibernetică clar sponsorizată de stat”. În raportul său de apărare digitală din 2020, Microsoft a spus că Rusia este originea a 52% din atacurile cibernetice ale statului național, urmată de Iran (25%), China (12%) și Coreea de Nord (11%).

O relație complicată

Vladimir Putin spunea, cu puțin timp înainte de întâlnirea de la Geneva, că relațiile ruso-americane sunt „la cel mai scăzut punct din ultimii ani”. Întrevederea dintre cei doi a arătat rezervarea unuia față de celălalt, în ciuda cuvintelor prietenoase pe care le-au folosit la adresa celuilalt, atunci când au fost întrebați de jurnaliști.

”Constructiv” este adjectivul folosit cel mai des de Putin. Însă nuanța cuvântului este importantă: întâlnirea nu a avut vreo concluzie majoră, lucru care a lăsat de înțeles că Rusia și America încă nu pot să ajungă la înțelegeri pe temele de importanță, deci s-ar putea să fie vorba despre o discuție în care pozițiile au fost exprimate și cam atât.

Putin e familiarizat cu discursul care arată ipocrizia Americii, unul dintre țelurile KGB-ului în timpul Războiului Rece, și l-a aplicat ulterior în cariera sa politică ori de câte ori a trecut. Geneva nu a fost o excepție.

Într-un răspuns ce a durat mai bine de trei minute, Putin a afirmat că nu s-a simțit deranjat de apelativul pe care Biden i l-a adresat anterior – de ”ucigaș” -, dar și că „orice se întâmplă în țara noastră este ceva de care conducerea politică este responsabilă, inclusiv președintele”. Însă ulterior a amintit de abuzurile la care populația americană de culoare este supusă de poliției sau ”greșelile” comise de americani pe alte teritorii, din cauza cărora și-au pierdut viața civili, încercând astfel să sublinieze că lecțiile de morală pe care SUA le dă altor state nu sunt aplicate și pe teritoriul american.

„Dar uitați-vă în acest fel. Uitați-vă la străzile americane. Oamenii sunt uciși acolo, inclusiv cei care conduc diversele organizații politice. Poți obține un glonț în ceafă. O femeie tocmai a fugit de poliție și a împușcat-o în spate. Dar să vorbim de Afganistan. O singură lovitură poate ucide 120 de persoane. Presupunând că aceasta a fost o greșeală, se întâmplă într-un război, dar tragerea dintr-o dronă către o mulțime neînarmată, în mod clar mulțimea civilă, despre ce este vorba? Cum ai numi asta? Și cine este responsabil pentru asta? Și cum ați numi această persoană? Cine este criminalul acum? Toate revenind la evidența drepturilor omului”, a spus președintele rus.

Întâlnirea de la Geneva poate că nu a fost cea mai prolifică pentru starea relațiilor ruso-americane și cele internaționale, însă cu siguranță a fost un pas în față în înțelegerea unuia dintre cei mai puternici oameni din lume. În fața jurnaliștilor, Putin și-a păstrat fața lipsită de expresie și nu și-a pierdut cumpătul chiar și atunci când corespondenții de la fața locului i-au pus întrebări dificile – spre deosebire de omologul său american. Însă Putin arată și că nu e dispus să se schimbe, în ciuda mesajului clar pe care Biden spune că i l-a transmis.

De fapt, limbajul trupului lui Putin a rămas neschimbat de-a lungul anilor, spune experta în comportament Mary Civiello, citată de Digi24. Aceasta afirmă că, ca și la întâlnirile cu predecesorii lui Biden, atitudinea liderul de la Kremlin transmite mesajul „Nu vă așteptați ca întâlnirea asta să schimbe prea multe”.