Cum vede presa din România epidemia din China. Între informarea echilibrată și ”apocalipsă”
Epidemia care a început la sfârșitul anului trecut în China a depășit repede granițele continentale, fiind descoperite cazuri și pe continentul nord-american. Subiectul este, într-adevăr, unul îngrijorător pentru toată lumea, însă și unul ofertant pentru agențiile de presă.
Dintre acestea, unele urmăresc să țină publicul la curent cu răspândirea virusului sau să informeze populația despre ce măsuri preventive ar putea lua pentru a se proteja de o eventuală contractare. Totuși, multe alte agenții de presă speculează teama generală, transformând subiectul într-o posibilă apocalipsă sau emițând diferite teorii ale conspirației despre planurile marilor puteri de a profita de epidemie. Acestea din urmă obișnuiesc să folosească titluri exagerate și înșelătoare, menite să trezească puternice reacții emoționale în cititor.
Exagerări în presa din România
,,Imaginile apocalipsei. Medicii din epicentrul focarului de gripă, măsuri extreme„. Această știre a apărut pe evz.ro, având poate cel mai fatalist titlu pe care l-am întâlnit. Comparația unei epidemii care a ucis până acum 9 persoane cu un eveniment care marchează sfârșitul lumii este, cu siguranță, o încercare de a produce spaimă în rândul oamenilor și a-i determina pe aceștia să citească știrea.
Totuși, strategia nu se oprește aici: prima frază a articolului afirmă că „primele imagini din epicentrul focarului mortal chinezesc cu coronavirus par rupte dintr-un film de groază”. Ulterior, articolul renunță la comparațiile plastice și hiperbolizate și ajunge la un ton moderat, însă, în acel punct, scopul a fost deja atins, cititorii au mușcat momeala.
Oricum, aceasta nu a fost singura știre construită în acest mod. Capital.ro titrează ,,Virusul ucigaş din China a ajuns deja şi în Romania? Zeci de români, puşi în carantină. Reacţia MS UPDATE„. Citind articolul, putem afla că nu virusul a ajuns în țară, ci 50 de muzicieni care s-au întors din orașul Wuhan, locul unde a început epidemia. Momentan, o parte dintre aceștia se află în carantină, ca măsură prevenitvă.
O altă viziune interesantă despre implicațiile acestei epidemii este expusă pe Sputnik. Aici, autorul articolului abordează posibilele motivații financiare de care ar fi conduse anumite state. Susținând că cererea de petrol a Chinei ar putea scădea din cauza epidemiei, ceea ce ar duce la scăderea prețului acestei materii prime, Statele Unite ale Americii au fost găsite ca beneficiare ale acestei fluctuații. De asemenea, prin fraza „una dintre principalele ”arme” folosite de SUA contra Rusiei și a altor exportatori de petrol și gaze a fost scăderea prețului mondial la resurse pe bază de hidrocarburi”, este transmis, indirect, mesajul că SUA ar sta la baza tragicei situații.
Știrea privind epidemia începută în China prezintă un potențial enorm pentru mass-media, din pricina efectului pe care l-ar putea avea răspândirea bolii în alte zone. Totuși, în câteva publicații din România, el a fost folosit pentru vizualizări – prin folosirea titlurilor clickbait – sau chiar pentru îndeplinirea unei agende proprii, în detrimentul unei informări obiective, fără conținut înșelător sau exagerat.
Articole asemănătoare
Tensiuni între presa rusă și Financial Times, din cauza presupunerilor privind numărul de decese cauzate de COVID-19
Stephen King a renunțat la Facebook, îngrijorat de ”multitudinea de informații false”
YouTube va afișa reclame după ce pui pauză unui clip
Alegătorii americani, îndemnați prin apeluri telefonice să stea acasă. FBI ar ancheta posibila tentativă de influențare a votului
Facebook a blocat fluxurile de ştiri locale din Australia