Cum s-a schimbat percepția generală asupra televiziunilor din România, după o serie de evenimente

Nu a trecut nici o săptămână de când PPF, grupul condus de Petr Kellner, a anunțat că va prealua compania-mamă a Pro TV – împreună cu toate celelalte televiziuni din Bulgaria, Cehia, Slovacia și Slovenia – și deja se resimt efectele tranzacției – încă nefinalizate, ce-i drept. Mai cu seamă, însă, tranzacția a deschis o discuție privind viitorul instituțiilor media din Europa Centrală și de Est, pe care organizațiile mondiale pentru protecția jurnaliștilor le clasifică ca fiind într-o situație incertă.

Wall-street.ro a scris că marți, la două zile de la anunțul făcut de cele două companii, acțiunile Central Media Entreprises au scăzut la bursa de la Praga și la Nasdaq – un fenomen întâlnit des atunci când au loc schimbări majore sau chiar și atunci când apar zvonuri. Totuși, o serie de evenimente ce au urmat vânzării, care țin sau nu de Pro TV, au impactat dinamica dintre consumatori și post, dar mai presus au dat tonul unui trend privind modul în care sunt percepute televiziunile autohtone.

Achiziția de către Petr Kellner a CME și, implicit, a Pro TV-ului a generat un val de panică la nivelul publicului, date fiind informațiile ce-l leagă pe ceh de oligarhia rusă. E o reacție de înțeles, din perspectiva peisajului est-european de la jumătatea acestui deceniu încoace, însă e puțin cam devreme să speculăm că achiziția unei companii de dimensiunea CME (una din cele mai importante din spațiul acesta atunci când vine vorba de investiții în presă) ar avea ca scop promovarea intereselor unui alt stat și nu ar fi o simplă mișcare de business. E de notat că nu e singura achiziție majoră pe care PPF a făcut-o în industria mass-media: în aceeași perioadă în care presa din România discuta intens despre viitorul Pro TV, ziarele din Cehia analizau mizele din spatele achiziției postului Nova, unul dintre cele mai populare televiziuni cehe.

Părerile jurnaliștilor cehi sunt împărțite. Conform unui articol apărut pe Radio Prague International, directorul Fundației pentru Jurnalism Independent din Cehia susține că achiziția Nova TV nu ar fi o simplă mișcare de business, Kellner mizând și pe influențarea publicului în propriul scop. Totuși, Josef Šlerka spune că ”vestea proastă” e că ”cineva care este unul dintre cei mai mari oameni de afaceri din Europa Centrală deține media”.

”Activitatea acestei companii este puternic conectată la sectorul bancar și la sectorul financiar – iar aceste domenii sunt puternic reglementate de stat. Acum, când domnul Kellner va deține o instituție privată de presă, va putea influența politica de stat și politicile de stat. Și acest lucru este rău.

Nu trebuie neapărat să pui presiune directă. Poți face aceste lucruri (influențarea legilor – n.r.) pornind de la premiza <<OK, să discutăm reglementările viitoare – și știți, eu dețin media>>”, a precizat directorul FJI.

Nu e, însă, singurul punct de vedere cu privire la achiziția Nova. Europa Liberă a făcut o trecere în revistă a ipotezelor vehiculate în presa din Cehia, de unde extragem opinia lui Ondřej Neumann de la site-ul Hlidacipes.org. Acesta atrage atenția că Petr Kellner a intrat în rândul oamenilor de afaceri influenți care au făcut investiții în presă, însă nu neapărat pentru profitabilitate, ci și pentru a-și apăra propriile interese. Printre persoanele cu influență ce dețin un post TV sau o publicație mare din Cehia se numără și premierul Andrej Babiš.

Alte voci, precum cea a redactorului-șef al serverului Mediaguru, spun că dacă ar exista o presiune din partea grupului PPF de a modifica politica editorială a Nova, aceasta nu ar avea un impact atât de mare asupra publicului, întrucât perioada în care „oamenii credeau tot ce vedeau la Nova” (în anii ’90) a trecut, se mai arată în articolul publicat de romania.europalibera.org.

Pro TV-ul cehilor, rușilor, chinezilor

Ca și în cazul achiziționării Nova TV, s-a speculat în online că Pro TV-ul va servi intereselor unui stat (și nu ale publicului). Discuțiile veneau și pe fondul intrării în politică a lui Cozmin Gușă, patronul Realitatea, cu numai o zi înainte ca prelungirea licenței TV a postului să fie discutată.

Există o îngrijorare reală privind modul în care ar putea fi afectată libertatea presei prin monopolizarea pieței de către moguli. Ca și în cazul speculațiilor făcute în jurul lui Kellner și a achiziționării Nova TV, întoarcerea lui Gușă la originile politice a reprezentat încă o îngrijorare pentru mass-media românească. Reporters without Borders spune, în Indexul privind Libertatea Presei pentru anul 2019, că în România – ca și în alte state vecine – interesele marilor patroni se împletesc de cele mai multe ori cu cele ale politicienilor, presa devenind un instrument de forță pentru îndeplinirea anumitor agende personale.

”Media a fost transformată treptat în instrumente de propagandă politică. Este foarte politizată, mecanismele de finanțare sunt opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor”, scrie RSF

De fapt, șirul de evenimente a fost oportun pentru ca onlineul românesc să facă o trecere în revistă a situației fiecărei televiziuni, cu Realitatea, România TV și Antena 3 în topul posturilor celor mai ”pătate” de o culoare politică. Totuși, norul negru al subordonării politice pare că s-a abătut, din perspectiva publicului, asupra tuturor posturilor TV, sentiment alimentat și de câteva voci cunoscute din presă. Despre Digi24 s-a vorbit cu un pesimism în aceste ultime două săptămâni, de parcă soarta celorlalte posturi urma să iasă de după colt. Asta în contextul în care, de-a lungul timpului, postul de televiziune a dat dovadă că poate trece prin subiecte sensibile fără să se poziționeze de o parte sau de alta, ci așa cum ar trebui să se orienteze jurnaliștii: spre a oferi publicului informații obiective.

Cum a ajuns Gabriela Firea de la a fi în mijlocul unui scandal la a fi premiza altuia

Pentru a înțelege mai bine, însă, cum s-a ajuns ca o serie de evenimente să devină criteriul final după care se judecă mediul audio-vizual, e necesar să ne uităm la infamul scandal dintre Dana Budeanu, Gabriela Firea și Asociația Dăruiește viață.

Atunci când a devenit virală postarea Danei Budeanu, distribuită și de primarul general al Capitalei, discuția nu părea să iasă din zona unui posibil joc politic (înaintat de posibilii candidați la Primăria București) și a situației tensionate dintre stat și organizațiile non-guvernamentale. Scânteia a fost aprinsă după apariția Gabrielei Firea la Digi24, când Cristian Tudor Popescu i-a criticat atât pe Cosmin Prelipceanu pentru aparenta lipsă de intervenție în discursul primarului general.

”Un prim pas spre acest gest a fost făcut aseară, prin emisiunea realizată de primarul general G. Firea, avându-i ca public de figurație pe dnii C. Prelipceanu și R. Kiss. Firea a vorbit 80% din timpul emisiunii, plasând tot ce a vrut. Principala ocupație a dlui Prelipceanu a fost să tacă asurzitor și să dea din cap aprobator. Când a pus una dintre cele nu știu dacă mai mult de 5 întrebări, dl Prelipceanu a avut un ton prevenitor, de scuză, ca să nu zic umil, <<Nu vă supărați, doamnă primar general, totuși trebuie să vă întreb ceva>>”, a afrimat CTP, pe pagina sa de Facebook.

În prima zi din noiembrie, în timpul emisiunii menționate, subiectul a ajuns iar în discuție, de această dată în timpul emisiunii lui Cosmin Prelipceanu, Jurnal de Seară. Printre altele, Cristian Tudor Popescu i-a reproșat moderatorului că aparenta sa lipsă de intervenția l-a favorizat pe primarul Capitalei: ”Doamna Firea a condus această discuţie, a vorbit despre ce a vrut ea. Tot timpul”.

Totuși, Gabriela Firea și modul său de a-și face publicitate pentru Primărie avea să rămână. Pe 31 octombrie, Libertatea a publicat o anchetă privind achizițiile supraevaluate pentru Spitalul de copii Victor Gomoiu, pe care Gabriela Firea l-a dat drept exemplu în timpul emisiunii de la Digi24, pentru a se apăra în scandalul postării Danei Budeanu: ”Și eu am făcut un spital”. În aceeași zi, Europa FM a anunțat public că a întrerupt colaborarea cu ASSMB  în urmă cu o lună. ”Încă de la începutul lunii octombrie ne-am dat seama că, de fapt, e o campanie în care e elogiat primarul, nu realizările din spitale și am oprit-o”, a explicat directorul Europa FM, Andrada Burdălescu, pentru Libertatea.

Subiectul privind decizia postului de radio a fost preluat și de Paginademedia.ro, care a introdus și o discuție din dimineața aceleiași zile, desfășurată la Europa FM, între Moise Guran și Cristian Tudor Popescu, pe tema publicității PMB. Redau un fragment din ce a publicat site-ul amintit anterior:

Moise Guran: Ați observat că pauzele publicitare de la Digi 24 din acea emisiune și de la alte emisiuni ale postului? La Digi24, ca la toate televiziunile din România, doamna Firea a băgat o grămadă de bani, deja publică Libertatea astăzi, pentru publicitate pe care doamna Firea.

Cristian Tudor Popescu:  Doamna Firea are publicitate electorală pe Digi?

Moise Guran: Nu este publicitate electorală, este publicitate inclusiv la spitalul Gomoiu, la proiectele primăriei. Din 46 de milioane pentru spitalul Gomoiu, 1,1 milioane sunt pentru publicitate. Și această publicitate este peste tot. Domnul Popescu, noi am găsit-o și pe Europa Fm.

După prânz, Paginademedia.ro a arătat că Primăria Municipiului București are spoturi publicitare pe toate televiziunile mari, inclusiv pe cele generaliste. În topul difuzărilor se află Antena 3, Realitatea TV și România TV, însă sursa notează că Pro TV, deși a avut doar 100 de difuzări, are cel mai mare tarif. Pe listă se află și B1TV și Digi24, cu 782, respectiv 545 difuzări.

E important de menționat că tema de discuție a ajuns și în mediul politic. Ciprian Ciucu – nume vehiculat pentru Primăria Capitalei din partea PNL -, cel care a afirmat pentru Libertatea”Firea a sunat la patronul Realității TV când m-a văzut în studio și nu m-au mai invitat niciodată!”, a preluat informațiile Paginademedia privind numărul de spoturi publicitare difuzate la TV. Pe pagina sa de Facebook, politicianul a publicat cifrele, alături de un comentariu la adresa lui Voiculescu și un ”îndemn” pentru urmăritorii săi: ”Dați mai departe ca să se știe! Această știre nu va apărea la TV. Depinde de noi ca să o dăm mai departe și să se știe”.

”Știrea care nu va apărea la TV”

Ca să închei în aceeași notă ca și Ciprian Ciucu, o să îl aprob. Există o știre care ”nu va apărea la TV”, însă aceea e mai degrabă legată de puținele oportunități pe care le are presa pentru a se finanța. Cazul vânzării CME e o dovadă bună. Costi Mocanu, fost manager al Pro TV, a atras atenția că în ”piața internă nu există player care să poată plăti această sumă (2,1 miliarde de dolari, la cât a fost estimată tranzacția PPF – CME – n.r.)”, în timp ce ”pleacă marile corporații americane și franceze din media” (conform lui Dragoș Stanca), semn că industria din România nu mai e chiar atât de înfloritoare pe cât vrem să credem, atunci când vorbim de moguli și interese politice.

Dacă facem o selecție a surselor de informare doar pe baza contractelor de publicitate încheiate de acestea, e posibil să ajungem într-o poziție defavorizantă pentru mass-media, pentru că în această discuție ar trebui să vorbim și despre publicațiile / televiziunile locale, cu forță de muncă insuficientă și cu oportunități mai restrânse.

Ar trebui, în schimb, să facem alegeri bazate pe principii legate de conținut. Pentru public – dar și pentru viitorul jurnalismului – ar trebui să primeze contentul de calitate, informat și obiectiv, iar abia apoi să aducem în discuție problema finanțării; când și dacă este cazul. Altfel rămânem într-un cerc vicios, în care fiecare arată cu degetul spre altul și este arătat la rândul său.

3 Comentarii

  1. Mai pe inteles, media nu mai renteaza cum renta inainte, si proprietarii vor sa vanda. In RO nu exista cumparatori de o asemenea anvergura, asa ca au gasit in regiune. Ca respectivul cumparator are legaturi de afaceri si interese conexate rusilor… asta este. Vom vedea cum o sa evolueze situatia. Daca da repede afara directori de programe si/sau alti realizatori de programe mai „agresivi” cu puterea, semnele vor fi clare…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *