Cum poate supraviețui mass-media vremurilor COVID și post-pandemie

Condițiile impuse de pandemie reprezintă un prag semnificativ în calea desfășurării activității normale de jurnalist. Pentru a-l trece, comunitatea mass-media la nivel global ar trebui să facă un mare salt, dar cel mai plauzibil scenariu de revenire la normal este format din patru pași:

Susținere financiară de la bugetele de stat și cele locale

Peste hotare s-au acordat subvenții de la bugetele de stat pentru a susține publicațiile independente și implicit, informația de calitate împărtășită publicului larg. Într-o perioadă în care fake news-ul poate fi o amenințare deosebită în alianță cu virusul SARS-CoV-2 este deosebit de important ca populația să fie corect informată.

Guvernul român a decis să aloce 200 de milioane de lei (circa 40 de milioane de euro) către presa din România. Vorbim aici însă de bani acordați în schimbul publicării unor campanii de informare publică privind măsurile de prevenire și limitare a răspândirii coronavirusului, sub numeroase condiții, în funcție de ratingul posturilor de televiziune ori de traficul pe care site-urile le înregistrează, potrivit OUG 63/2020.

Peste hotare moartea lui George Floyd a zdruncinat mass-media și a întărit ideea de sprijin din partea populației pentru a evidenția probleme cu care cea mai largă pătură socială se confruntă. Aceste evenimente încurajează investițiile în organizațiile de știri din SUA conduse de oameni de culoare.

Proiecte legislative privind finanțarea presei locale așteaptă să fie adoptate după modelul francez și cel canadian în care cetățenii primesc un abonament la ziarul local (finanțat de stat).

Distribuirea informațiilor contra cost către giganții tehnologici

Google și Facebook ar trebui să plătească pentru informațiile pe care le transmit pe aceste platforme, potrivit unui proiect de lege pe care Australia îl are în lucru pe baza dreptului concurenței. Încercările Europei de a utiliza legile drepturilor de autor pentru a obține plata informațiilor de către Google au eșuat. Pe baza inițiativei lansate în Australia, urmează ca UE, Africa și SUA să încerce să aplice reglementarea Big Tech.

Noi strategii de dezvoltare a agențiilor media

Digitalizarea este cea mai frecventată strategie abordată de agențiile de presă. Inovația nu este doar o modalitate de atracție a publicului, ci a devenit o necesitate de supraviețuire a presei independente pe piață, în fața surselor guvernamentale de informare.

Voci puternice din presa africană susțin că agențiile de presă ar trebui să primească asistență financiară din partea guvernului pe baza unei scheme determinate, astfel încât fondurile să fie investite în dezvoltarea pe plan mediu și lung a acestora.

Finanțare filantropică

Sute de agenții de presă au supraviețuit până în ziua de azi datorită sprijinului acordat de ONG-uri ori persoane influente. În 2020 numeroase fundații și organizații de jurnalism au creat fonduri de urgență,  însă multe dintre acestea au fost copleșite de nivelul ridicat al cererii. Acest lucru întărește vocea presei libere pentru a solicita în continuare ajutor în schimbul informării în mod transparent.

În concluzie, supraviețuirea presei independente nu mai depinde doar de efortul jurnaliștilor de a-și face meseria în mod eficient, ci și de susținerea din partea statului și a poporului. Trăim vremuri în care o informație corect transmisă și explicată poate salva viața unor oameni prin prisma deciziilor pe care aceștia le fac. Amenințând sănătatea și bunul demers al economiei, virusul a accentuat nevoia presei independente în societate.