Cum plănuiește Putin să modifice Constituția, pentru a-și păstra puterea

Vladimir Putin a anunțat miercuri, 15 ianuarie, în discursul său despre starea națiunii, că intenționează să efectueze niște schimbări constituționale cu puternic efect asupra sistemului politic prezidențial din Federația Rusă. Principala modificare dorită de președintele rus o reprezintă un transfer de putere, de la executiv spre legislativ. Astfel, Putin își aranjează terenul pentru perioada de după 2024, când îi va expira cel de al patrulea mandat prezidențial. Discursul său a avut un impact la nivelul situației politice din Rusia, ducând la demisia premierului Dmitri Medvedev și a cabinetului său de miniștri, la scurt timp după ce președintele și-a făcut publice intențiile.

„În acest context, este evident că trebuie să-i dăm, ca guvern, posibilitatea președintelui să ia toate deciziile”, a fost declarația prin care Medvedev și-a motivat alegerea. Potrivit Digi24.ro, premierul și-a anunțat demisia în cadrul unei intervenții televizate, alături de Vladimir Putin. Președintele i-a mulțumit pentru serviciile prestate și pentru efortul depus, însă a adăugat că Guvernul nu a reușit să îndeplinească toate directivele primite de la Kremlin. Dmitri Medvedev va rămâne, totuși, în structura sistemului rus, ca vicepreședinte al Consiliului de Securitate, organ subordonat tot președintelui.

La numai trei ore după aceaste declarații, Vladimir Putin l-a propus pentru funcția de prim-ministru pe Mihail Mișustin, șef al Serviciului Federal Fiscal, publică adevărul.ro. Acestă propunere, venită atât de promt, poate indica două lucruri: în primul rând, Putin prevăzuse acest curs al evenimentelor și era pregătit pentru el; în al doilea rând, Mihail Mișustin este o figură agreată de președinte, existând posibilitatea ca acesta să susțină o eventuală candidatură a lui Mișustin la alegerile prezidențiale din 2024.

Cum plănuiește Putin să păstreze puterea?

După cum am afirmat deja, punctul central din discursul pe care l-a ținut președintele miercuri are în vedere un transfer de putere. În acest moment, propunerea pentru ocuparea postului de prim-ministru trebuie să vină din partea președintelui, iar Duma de Stat, una dintre cele două camere ale Parlamentului, trebuie să confirme propunerea primită pentru a putea învesti pe cineva în funcția de premier. Se poate observa, deci, că președintele este responsabil pentru o parte foarte importantă a acestui proces.

Vladimir Putin a anunțat că plănuiește să organizeze un referendum pentru a modifica, printre altele, această procedură, stipulată în Articolele 111 și 112 din Constituția Federației Ruse. El dorește să reducă din atribuțiile președintelui, încredințând Dumei de Stat ,,nu doar acordul, ci și nominalizarea premierului Federației Ruse”, pe care președintele va fi apoi obligat să îl accepte. Pentru a alunga o parte dintre temeri, Putin a declarat că Rusia trebuie să fie în continuare condusă de un sistem prezidențial. Deși președintele a subliniat necesitatea unui ,,plebiscit” în privința schimbărilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a negat posibilitatea realizării unui referendum, afirmând că „preşedintele a menţionat amendamente care nu privesc niciun articol fundamental din Constituţie. În acest caz particular, un referendum nu este pe agendă.”

Se presupune că Vladimir Putin orchestrează această modificare pentru a diminua prerogativele succesorului său la președinție și, implicit, pentru a spori puterea funcției pe care el o va ocupa după 2024. Dacă va îndeplini acest deziderat personal, va reuși să își aleagă un premier care să-i garanteze un sfârșit de mandat liniștit, să submineze preventiv autoritatea următorului președinte, dar și să își asigure o funcție din care să poată conduce statul după încheierea mandatului de 6 ani.

Într-un articol publicat de The Guardian, este menționat faptul că actualul președinte al Rusiei intenționează să ocupe, după terminarea acestui mandat, ori funcția de premier, ori pe cea de șef al Consiliului de Stat. Potrivit Digi24.ro, principalul opozant al Kremlinului, Alexei Navalnîi, consideră că Putin nu va renunța la putere în 2024, ci acesta vrea ,,să rămână lider pe viață”.

Până și Sputnik, satelitul media al Kremlinului, a publicat un articol care susținea că Vladimir Putin nu are de gând să renunțe la putere. Publicația rusă a folosit declarația lui Konstantin Kalachev, un important politolog din Rusia, care afirmă:

,,Putin a creat o intrigă, pentru că după ce nu va mai fi președinte, rămâne o singură întrebare – ce funcție ar putea ocupa? În orice caz, este clar că Putin nu intenționează să rămână președinte pe viață și, de fapt, vom vedea o schimbare a puterii, însă putem să tratăm cuvintele lui ca o declarație de a nu mai candida pentru un nou mandat.”

Ulterior, politologul a fost de părere că, cel mai probabil, Vladimir Putin va prelua controlul Dumei de Stat sau al Consiliului de Stat.

Alte aspecte pe care Putin vrea să le modifice

În cadrul aceluiași discurs, președintele Rusiei a anunțat și alte schimbări pe care dorește să le efectueze în sistemul politic al statului. Unele dintre ele sunt foarte controversate, promovând idealuri autoritare. Interdicția membrilor Guvernului și judecătorilor de a avea permise de ședere în străinătate și posibilitatea de a candida la președinție numai în cazul în care candidatul a locuit în Rusia în ultimii 25 de ani reprezintă exemple de propuneri care ar împinge și mai mult statul într-o politică autoritară ce izolează indivizii de restul lumii.

Cu toate acestea, există o propunere și mai îngrijorătoare, în special pentru locuitorii Rusiei. Aceasta constă în a considera Contituția Federației Ruse ca fiind mai presus decât tratatele de drept internațional în ierarhia normelor juridice, iar ideea de a plasa legile interne deasupra celor internaționale este caracteristică sistemelor autoritare, dacă nu chiar celor totalitare. În cazul în care această schimbare ar fi adopată, ea ar putea duce la legitimarea abuzurilor îndreptate către cetățenii ruși.