Criza de coronavirus întreține teoriile conspiraționiste anti-5G

La începutul pandemiei, una dintre teoriile favorite în rândul coronascepticilor privea undele 5G, altă invenție considerată a fi ucigașă. Iar cum din ceva ”rău” nu putea să iasă decât ceva și mai rău, adepții teoriilor conspiraționiste au luat în propriile mâini problema și, ca să oprească coronavirusul, au dărâmat ceea ce credeau că sunt niște antene 5G. De prisos spus că s-au înșelat.

Pericolul de pe social media

Un studiu realizat de Universitatea Newcastle din Anglia arată că, din 233 de tweet-uri, 34,8% afirmau că există o legătură între 5G și COVID-19, 32,2% denunțau teoria conspirației iar 33,0% erau tweet-uri generale care nu exprimau opinii personale. Autorii raportului susțin că este îmbucurător că, în ciuda faptului că teoria a atras atenția publică, numai o mână de oameni au căzut în plasa dezinformării, însă sugerează că „a lipsit o figură de autoritate care să combată activ o astfel de dezinformare”.

Dr. Daniel Jolley de la Departamentul de Psihologie din cadrul Universității Northumbia (Anglia) remarcă o latură violentă a teoriilor conspiraționiste despre legătura 5G-COVID. Acesta susține că, întrucât teoriile îi descriu pe „conspiratori” ca fiind actori ostili și rău-intenționați, este probabil ca acestea să inducă furie în rândul adepților. Individualismul indus de către aceste speculații ar fi un alt argument care să explice pornirile violente generate de conspirații.

„În timp ce furia este un probabil mediator între convingerile conspirației și intenția violentă, este clar că furia nu provoacă întotdeauna violență. Într-adevăr, furia promovează o serie de comportamente, inclusiv răspunsuri non-violente și chiar răspunsuri pozitive, pro-sociale. Deci, cheia pentru înțelegerea – și abordarea – răspunsurilor violente la convingerile conspirației este descoperită atunci când furia evocată conspirativ este cel mai probabil să declanșeze violența. Un factor pertinent ar putea fi paranoia. Ca o construcție distinctă, dar strâns corelată, a credințelor conspiraționale, paranoia se referă la convingerea că o gamă largă de agenți externi adăpostește intenția ostilă față de ei personal – spre deosebire de credința conspirativă că organizațiile puternice dăunează societății în general”, se mai arată în studiul lui Jolley.

Înainte de 5G a fost… becul

Aproape fiecare piatră de hotar pe care societatea a marcat-o din punct de vedere tehnologic a reușit să devină o teorie a conspirației. Inclusiv becul.

La jumătatea anilor ’20, la peste o sută de ani de la prima apariție a becului, companii precum Osram, Philips și General Electric au decis să creeze o organizație numită Phoebus Cartel, cu scopul de a patenta o formă standard a becului. Nu același lucru îl credeau și scepticii, care au înaintat varianta unei modificări ascunse, care să aducă mai mult profit industriei electrice: diminuarea timpului de viață a unui bec.

Adepții teoriei considerau că, înainte de apariția Cartelului Phoebus, durata de viață a unui bec standard a fost de aproximativ 2000 de ore. Ulterior, aceasta a fost redusă la jumătate din ceea ce era, o tactică prin care producătorii să crească cererea de becuri și să-și crească profitul în același timp. Modificările, mai spuneau scepticii, au fost făcute treptat, astfel încât publicul să nu-și dea seama de calitatea scăzută a materialelor folosite.