China, propaganda rusă și nazismul ucrainean: cum Beijingul face jocurile Kremlinului

Conflictul din Ucraina a „tras un semnal de alarmă pentru umanitate”, a declarat liderul chinez, Xi Jinping, în urmă cu câteva zile, când războiul a intrat în cea de-a patra lună. De pe 24 februarie, când Vladimir Putin a declanșat cel mai sângeros eveniment din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, China s-a declarat neutră față de acest conflict. Beijingul s-a ferit să furnizeze arme Rusiei, dar a refuzat să acuze direct Rusia de răsturnarea echilibrului internațional. Într-un fel, se pare că China trage cu ochiul prin gard, așteptând să vadă cât de departe sunt dispuse să meargă puterile occidentale pentru a opri agresarea unui alt stat – Beijingul a studiat chiar cum ar afecta-o sancțiunile aplicate Rusiei, dacă s-ar schimba locurile.

Cu toate acestea, departe de ochii curioșilor, relația dintre cele două țări nu s-a schimbat aproape deloc. Interesele lor reciproce sunt clare ca lumina zilei: ambele sunt dominate de oameni care nu numai că au ajuns la putere strecurându-se printre democrații, dar amândoi au continuat politicile de domnie și teroare ale predecesorilor lor – să nu uităm că Putin a considerat că sfârșitul URSS, unul dintre cele mai ucigașe regimuri din toate timpurile, a fost un eșec.

Așa că, atunci când China a început să imite propaganda rusă, nu a fost o surpriză. Subiectul preferat al Beijingului? Naziștii din Ucraina.

China, alături de Rusia în dezinformare

Eco-sistemul mediatic al Kremlinului a folosit o mulțime de lucruri pentru a justifica ideea unei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Cu toate acestea, nimic nu a fost atât de discutat în mass-media pro-Putin ca Batalionul Azov, care a fost prezentat ca fiind o organizație neo-nazistă care urmărește persecutarea populației etnice ruse.

Și, în timp ce țintele principale ale acestei narațiuni au fost rușii de rând, care au fost ușor de manipulat datorită deceniilor de cenzură și a educației care a evitat sistematic orice formă de educație mediatică, opinia publică din China, Taiwan și diaspora chineză au fost, de asemenea, ținta dezinformării. Dar Rusia nu a lucrat singură: posturile de știri afiliate partidului comunist și conturile de social media răspândite au lucrat în tandem cu cele ale Kremlinului.

O analiză publicată pe EUvsDisinfo raportează mai multe cazuri în care presa chineză a preluat narativele toxice ale Rusiei. De exemplu, la doar o zi de la izbucnirea războiului, televiziunea chineză în engleză CGTN îl cita pe Lavrov acuzând guvernul ucrainean că este plin de ”naziști”, apoi conturi influente de pe rețeaua socială Weibo au început să încurajeze solidaritatea cu Rusia. Printre argumentele aduse de conturile respective se număra suferința reciprocă cauzată de „forțele străine care se amestecă în afacerile interne” ale statelor, dar și „nazismul finanțat din străinătate”.

Naziști ucraineni în Hong Kong?

Postările de pe Weibo s-au axat pe o imagine care a circulat în mass-media din Rusia, care înfățișa un veteran ucrainean care a participat la protestele pentru democrație din Hong Kong în 2019.

Această narațiune a fost folosită în acel an pentru a justifica atacurile lansate de statul chinez, prin intermediul mass-media lor, acuzând SUA că au folosit „Batalionul neonazist Azov” pentru a participa la protestele din Hong Kong (2019-2020) și pentru a provoca tulburări sociale. Imaginea a devenit din nou virală pe rețeaua socială, unele dintre cele mai urmărite conturi asociate Partidului Comunist contribuit la răspândirea narațiunii.

(Afirmația a fost, desigur, falsă. EUvsDisinfo a raportat anterior că teoria se baza pe exemple singulare, care au fost infirmate de personalități din mișcarea de protest din Hong Kong și fac parte din eforturile Rusiei și Chinei de a discredita puterile occidentale.)

Taiwan, una dintre țintele dezinformării

O analiză realizată de Doublethink Lab indică că aceleași tendințe au fost observate și în Taiwan, unde interesul față de cuvinte precum ”Batalionul Azov” și ”Nazi” au crescut pe fondul unor postări coordonate pe aceste teme.

Pe 3 martie, Sputnik publica o știre conform căreia cetățenii chinezi au fost atacați de neonaziștii ucraineni – ceea ce a dus la creșterea interesului de pe Weibo față de cuvintele-cheie. Însă termenul ”naziști” s-a bucurat de cea mai mare popularitate pe 28 februarie, pe fondul unei postări a Ambasadei Ruse în China, reprodusă și în marile publicații chineze, în care Ucraina era acuzată de torturarea soldaților capturați.

Weibo, Douyin, YouTube sunt câteva dintre platformele pe care China continuă să promoveze narativele propagandistice ale Rusiei, cu scopul de a discredita Ucraina și a semăna neîncredere în rândul populațiilor vorbitoare de chineză. Analiza Doublethink Lab afirmă că nu există nicio dovadă care să indice că Beijingul a luat vreo măsură pentru a limita popularizarea termenilor ”naziști” sau ”Azov”.