Iată cum stă treaba cu campania prezidențială din 2016 a lui Trump: știrile false răspândite prin social media nu i-au făcut niciodată rău. Nu toate dezinformările au fost plăcute, dar, în general, a fost prezentat ca un politician capabil – pe care chiar și Papa Francisc l-ar susține, după cum spunea un fake news devenit viral cu câteva zile înainte de alegeri. Nu același lucru se poate spune despre Hillary Clinton, a cărei campanie a fost puternic afectată de răspândirea rapidă a informațiilor false despre ea.
America se pregătește pentru o nouă rundă de alegeri prezidențiale, iar zvonurile spun că Trump se vede din nou la Casa Albă. Perspectiva este îngrijorătoare, dacă stăm să ne gândim la seria nefastă de practici care au stat în spatele campaniei din 2016 lui Trump.
Ar mai putea însă Trump să câștige alegerile folosindu-se de dezinformare, social media și hoarde de troli ruși?
Urmările
Alegerea lui Trump a fost descrisă ca fiind neașteptată, dat fiind faptul că aproape niciun analist nu-i dădea șanse să mobilizeze atât tabăra conservatorilor, cât și cea a independenților, încât să obțină voturile necesare. În ciuda tuturor atacurilor pe care tabăra democrată le-a încasat în lunile precedente scrutinului, candidata Hillary Clinton era considerată favorita americanilor – sau măcar exista speranța.
În cazul în care Donald Trump alege să candideze în 2024, dezinformarea reprezintă una dintre multele probleme. În 2016, campania lui Trump a beneficiat de ”arme” puternice, precum datele a milioane de utilizatori, o practică despre care publicul larg știa prea puține și o armată întreagă de indivizi care să amplifice orice mesaj era necesar. Desigur, etica nu a fost nici ea o problemă pentru Cambridge Analytica sau pentru Agenția de Cercetare pe Internet a Moscovei, care au influențat în mod voit mase largi de oameni prin psychological targeting și tehnici subversive KGB-iste.
Însă importanța bătăliei politice dintre cei doi s-a văzut abia în 2017-2018, când dezvăluirile despre neregulile din timpul campaniei au început să iasă la iveală. Detaliile despre modul în care Cambridge Analytica a abuzat de datele de pe Facebook pentru a influența direct utilizatorii au dus la schimbări constante în ceea ce privește protejarea utilizatorilor, în timp ce interferența Rusiei prin campanii largi de dezinformare au influențat în mod definitiv modul în care ne raportăm la informațiile de pe internet.
Atenția este pe Trump
Mecanismele puse în funcțiune din 2017-2018 și până în prezent, deși nu perfecte, pare că nu dau rezultate dezastruoase. Cel puțin până acum, tentativele de influențare a alegerilor – atât în UE și SUA – prin dezinformare au fost blocate cu succes, mulțumită și atenției pe care presa a început să o acorde acestui fenomen.
Diferența dintre 2016 și acum e că publicul știe la ce să se uite. Mediatizarea abuzurilor săvârșite de Cambridge Analytica și Rusia prin intermediul social media și aducerea frecventă în discuție a dezinformărilor au dus la înțelegerea fenomenului la scară largă – lucru care nu ar fi fost însă posibil dacă comunitatea științifică nu cădea de acord că fact checkingul este mai practic în comparație cu politica de ignorare a informațiilor false, adoptată anterior.
Iar dacă ar fi să ne referim la abuzarea datelor personale culese de rețele sociale, acest lucru n-ar mai fi astăzi posibil la scara pe care Cambridge Analytica a realizat-o. Nu pentru că Facebook a dovedit că ia în serios problema, ci pentru că cele mai multe state occidentale, în tandem cu Uniunea Europeană și organizații de profil, urmăresc modul în care datele utilizatorilor sunt stocate și folosite. Să nu uităm că Autoritatea de reglementare a confidențialității din Irlanda și-a informat omologii din Europa că va bloca Meta să trimită date despre utilizatori din Europa în America, în contextul în care Privacy Shield, un pact dintre UE și SUA privind fluxurile de date, a fost anulat în 2020 de Curtea Europeană de Justiție din cauza temerilor legate de practicile de supraveghere americane.
Deci, folosirea dezinformării, a datelor utilizatorilor pentru țintirea psihologică și a trolilor pentru a împinge o perspectivă asupra alegătorilor nu este la fel de ușoară ca în 2016. În plus, Trump este cunoscut pentru modul în care știrile false au fost folosite în favoarea sa – așa că nu este atât de ușor să faci ceva despre care acum știe toată lumea și să fii suspectat că o vei face din nou. Din acest punct de vedere, candidatura sa ar putea semăna cu cea din 2020, în care utilizarea dezinformării nu se compară cu cea precedentă.
Cu toate acestea, ar fi necesar de remarcat faptul că Trump se află pe un alt val de simpatie, folosind în favoarea sa insurecția din 6 ianuarie de la Capitol Hill. S-ar putea să vedem o gloată mai compactă, dar mult mai extremistă, de alegători care se adună în jurul lui Trump.
Leave a Comment