Aplicațiile mobile anti-COVID, o speranță tehnologică

Comisia Europeană a anunțat că extinde la nivel european folosirea unor aplicații naționale de depistare și avertizare a celor care au intrat în contact cu un bolnav de Covid-19.

Comisia Europeană a anunțat că extinde la nivel european folosirea unor aplicații naționale de depistare și avertizare a celor care au intrat în contact cu un bolnav de Covid-19, au anunțat Știrile ProTV. În interiorul țării sau în momentul în care o persoană călătorește într-un alt stat membru și intră în contact cu o persoană, această aplicație o va notifica dacă persoana respectivă a fost depistată pozitiv cu coronavirus.

Aplicațiile din Europa, bune practici

Odată descărcată aplicația, smartphone-ul utilizatorului depistează telefoanele din apropiere, dacă și acestea au aplicația și Bluetooth-ul deschis. Telefoanele înregistrează timpul petrecut de două persoane împreună și cât de aproape au fost una de cealaltă. Sistemul funcționează doar dacă persoana bolnavă semnalează în aplicație că a fost testată pozitiv. Aplicația ia în calcul dacă stai la mai puțin de doi metri de altă persoană și mai mult de 15 minute. În funcție de aceste date, ea calculează gradul de risc și-l transmite contacților unui utilizator infectat.

Aplicațiile din Germania, Italia și Irlanda, cu 30 de miloane de utilizatori, sunt legate la sistemul european, astfel că și utilizatorii din alte țări le-ar putea folosi, dacă legislațiile naționale permit acest lucru.

În România, au existat doar discuții preliminare de introducere a unei asemenea aplicații, dar implementarea a fost amânată, din cauza unor probleme legate de colectarea și prelucrarea datelor personale.

Controverse în Germania

Nici în țările în care funcționează aplicația nu este totul lapte și miere. În Germania, au fost înregistrate 18 milioane de instalări pe mobil și 750.000 de persoane au declarat în aplicație că sunt pozitive sau negative, în urma testelor. Cu toate acestea, aplicația nu este eficientă decât dacă este folosită de minimum 50% din populație.

Conform site-ului DW.com, mulți germani au descărcat aplicația, când a fost lansată în iunie 2020. La scurt timp însă, unii utilizatori au început să se plângă de erori și texte neclare. Pe de altă parte, oficialii germani nu au făcut mare lucru pentru a promova aplicația.

Sondajele ar putea face lumină asupra numărului de alarme false și a numărului de utilizatori care s-au testat sau au intrat în carantină după ce au primit un mesaj de avertizare. Alți utilizatori au spus că aplicația nu i-a avertizat.

Un sondaj realizat de Universitatea Tehnică din München a constatat că 51% dintre respondenți nu credeau că aplicația va ajuta la controlarea pandemiei. În iunie, când a fost lansată aplicația, 41% dintre respondenți au avut această opinie.

Alte exemple din lume

SUA

Statele New York și New Jersey au lansat aplicații Covid-19 în octombrie 2020, ajungându-se astfel la zece state care folosesc tehnologia din parteneriatul Apple-Google. Aplicațiile Covid încep să fie folosite la șase luni după ce sistemul a fost anunțat în SUA. Aproximativ 70 milioane de oameni (21% din populația SUA) au acum acces la o aplicație Covid-19, potrivit unei analize CNBC folosind datele recensământului SUA.

Alte cinci state, plus Washington D.C. au anunțat planuri de utilizare a sistemului Apple-Google, iar California și Arizona testează în prezent aplicațiile în programe pilot.

Marea Britanie

Guvernul britanic a început în septembrie o campanie prin care îndeamnă populația să instaleze și să folosească aplicația anti Covid-19 dezvoltată de Ministerul Sănătății. Aplicația va oferi sfaturi pentru auto-izolare dacă utilizatorii au fost în contact strâns cu un caz confirmat. De asemenea, ea le permite să verifice simptomele, să rezerve un test dacă este necesar și să obțină rezultatul pe mobil.

Cu toate acestea, experții s-au întrebat cât de utilă va fi aplicația, având în vedere că sistemul general de testare și urmărire încă se luptă pentru a satisface cererea și pentru a oferi rezultate rapide.

Australia

Oficialii din domeniul sănătății pot accesa informațiile din aplicația COVIDSafe numai dacă cineva este pozitiv și este de acord cu încărcarea informațiilor în telefon. Oficialii pot utiliza informațiile doar pentru a ajuta la avertizarea celor care ar trebui să fie în carantină sau să fie testați. Aplicația COVIDSafe este singura aplicație de contact aprobată de guvernul australian.

La finalul pandemiei, utilizatorii vor fi rugați să șteargă aplicația de pe telefon. Informațiile stocate pe serverele guvernamentale vor fi, de asemenea, eliminate.

Canada

Și aici, aplicația folosește Bluetooth pentru a înregistra în baza de date de pe telefon informațiile criptate despre utilizatorii care au instalată aplicația, dacă ai trecut pe lângă ei. În fiecare zi, aplicația verifică o listă de coduri aleatorii ale persoanele care spun aplicației că au fost declarate pozitive. Dacă ai fost aproape de una dintre aceste persoane (adică de unul dintre aceste coduri, pentru că nu știi cine sunt persoanele) în ultimele 14 zile, vei primi o notificare.

Evident, aplicația nu înlocuiește verificarea manuală a contactelor de către autoritățile locale de sănătate publică.


CITIȚI ȘI:
Instrumentele de supraveghere ar putea ajuta la combaterea COVID-19 – însă ele stârnesc și îngrijorări
Anglia va lansa, după patru luni de întârziere, aplicația pentru urmărire contactelor cu COVID-19


Alerta românească

Alte metode tehnologice permit monitorizarea în bune condiții a persoanelor bolnave de Covid-19, care se tratează la domiciliu, au scris Știrile Pro TV. Clipă de clipă, 40 de cadre medicale de la Complexul Multifuncțional Caraiman urmăresc, cu ajutorul unor holtere, peste 120 de bolnavi din Capitală. Alerta se declanșează dacă, de exemplu, un pacient iese din raza de observație sau senzorii arată probleme respiratorii.

Mai mulţi medici cu diferite specializări observă non-stop pe ecranul propriu câte 21 de pacienţi infectaţi cu Covid.

În martie, exista ideea ca acest sistem de monitorizare să se extindă la nivelul întregii țări, dar până acum acest lucru nu s-a realizat. Conform planului, ar fi trebuit să avem peste 3.000 de dispozitive în Bucureşti, dar şi sute de centre la nivel naţional.

Foto: Markus Winkler (Unsplash)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *