Alte patru instituții media din Rusia, interzise de Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a decis să interzică activitățile de difuzare a patru canale media asociate Rusiei, ca răspuns la rolul lor în susținerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și în destabilizarea țărilor vecine. Această decizie vine în contextul în care UE se pregătește pentru alegerile parlamentare europene, un moment considerat vulnerabil la campaniile de dezinformare susținute de Rusia.
Canalele vizate – Voice of Europe, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta – sunt acuzate că au fost instrumentale în promovarea propagandei Kremlinului și în susținerea invaziei ilegale a Ucrainei. Ele se afl sub controlul direct sau indirect al Kremlinului și au jucat un rol semnificativ în acțiunile Rusiei împotriva țării vecine, dar și a aliaților occidentali.
Consiliul European a subliniat că aceste măsuri nu vor împiedica personalul canalelor media vizate să desfășoare activități în UE, altele decât difuzarea, cum ar fi cercetarea și interviurile, în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale. Totodată, prin această decizie, UE și-a reafirmat sprijinul neclintit pentru Ucraina, precum și dreptul legitim de autoapărare.
„Federația Rusă s-a angajat într-o campanie internațională sistematică de manipulare a mass-mediei și a informațiilor, de interferență și de distorsionare gravă a faptelor pentru a justifica și a susține agresiunea sa la scară largă împotriva Ucrainei și pentru a-și consolida strategia de destabilizare a țărilor vecine, a UE și a statelor membre ale acesteia. În special, activitățile de propagandă, de manipulare a informațiilor și de interferență au vizat în mod repetat și consecvent statul ucrainean și autoritățile sale, cetățenii ucraineni, precum și partidele politice europene, în special în perioadele electorale, precum și societatea civilă, solicitanții de azil, minoritățile etnice rusești, minoritățile de gen și funcționarea instituțiilor democratice din UE și din statele sale membre”, se arată în anunțul Consiliului.
Reacții din Rusia
Ca răspuns la decizia Consiliului, ziarul Izvestia a catalogat decizia UE ca fiind o încălcare a libertății presei și o încercare de a limita pluralismul de opinii. Publicația susține că a fost tratată injust și că această măsură este o formă de cenzură.
Publicația oficială a guvernului rus Rossiyskaya Gazeta a acuzat UE că încearcă să submineze vocea Rusiei în spațiul european, dar și că Uniunea încearcă „să ascundă adevărul”.
O reacție a venit și din partea agenției de știri RIA Novosti. Într-un comunicat, aceasta a declarat că decizia este o încălcare a dreptului la liberă exprimare și o încercare de a tăia accesul la informații obiective, promițând totodată că va continua să furnizeze știri.
Nu în ultimul rând, Voice of Europe susține că este victima unei campanii de demonizare instrumentată de blocul european, dar și că asocierea cu propaganda rusă este una injustă. Este important de menționat că site-ul de știri Voice of Europe a fost deja închis.
Ceva de spus a avut și purtătorul de cuvânt al Dumei de Stat din Rusia, Vyacheslav Volodin, care este un apropiat de-ai președintelui Vladimir Putin și membru al Consiliului de Securitate al țării. Acesta a catalogat mișcarea UE ca fiind una „ipocrită”, argumentând că Vestul refuză să accepte orice punct de vedere alternativ.
„Conducerea UE poate doar să vorbească despre libertatea de exprimare, dar, de fapt, nu o tolerează. Ei blochează orice punct de vedere alternativ, distrug libertatea de exprimare, încalcă dreptul la libera difuzare și primire a informațiilor”, a afirmat Volodin.
În timp ce Rusia a anunțat că va lua măsuri similare împotriva instituțiilor media europene, niciun nume nu a fost încă făcut public.
Cum a ajuns UE la această decizie
Această decizie a Consiliului European face parte dintr-o serie de eforturi de a slăbi capacitatea Rusiei de a continua acțiunile sale agresive, inclusiv prin întărirea sancțiunilor. Mai mult decât atât, decizia vine în contextul în care există îngrijorări majore ale UE privind posibila interferență rusă în viața socio-politică a blocului comunitar, inclusiv prin folosirea dezinformării în contextul alegerilor următoare.
Totuși, au existat opinii diferite chiar și în rândul publicului european. Susținătorii deciziei argumentează că ea este necesară pentru a proteja securitatea și democrația în Europa și laudă UE pentru transparența sa. De cealaltă parte, vocile critice susțin că această interdicție poate fi interpretată ca o restricție a libertății presei. O altă îngrijorare legitimă este măsura de retaliere a Rusiei, care ar presupune blocarea accesului publicului rus la instituții media europene, de încredere, astfel lăsând propaganda oficială a statului să treacă necontestată.
Cele patru instituții media – Voice of Europe, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta – nu sunt singurele publicații care au suferit sancțiuni din partea Uniunii. Prima decizie în acest sens a fost luată împotriva agenției de știri Russia Today (RT). De sancțiuni nu au scăpat nici Sputnik sau TASS.
Articole asemănătoare
Ucraina anchetează implicarea KGB-ului belarus în uciderea jurnalistului Pavel Sheremet
Aproximativ 30% din persoanele abonate la un buletin informativ de fact-checking au distribuit dezinformare
Ar putea dezinformarea să-l ajute pe Trump să câștige următoarele alegeri prezidențiale, așa cum a făcut-o în 2016?
Editiadedimineata.ro: Andreea Berecleanu părăsește Antena 1. Cine îi va lua locul
Încă un jurnalist lasă presa pentru un primar din București