Adevăr sau provocare în discursul lui Dragnea? Fact Check 1: Teza loviturii de stat

Afirmațiile lui Liviu Dragnea de marți seară de la Antena 3, potrivit cărora mitingul din 10 august a fost o „tentativă de lovitură de stat eşuată”, au stârnit deja controverse. Unii îi dau dreptate liderului PSD, în timp ce alții contestă declarația, fără a aduce însă prea multe argumente. În fapt, afirmațiile acestuia reprezintă o distorsionare gravă a realității. Iată de ce:

Ce spune președintele Partidului Social Democrat?

„Eu am văzut o tentativă de lovitură de stat eşuată. Asta am văzut. Asta se dorea. Asta se vorbea pe reţelele sociale. Şi s-a văzut. Adică ceea ce a făcut Iohannis cu acel mesaj, acea postare pe Facebook iresponsabilă din partea unui şef de stat, să inciţi în continuare la violenţe exact în minutele în care fata jandarm era aproape linşată de nişte brute, de nişte animale. A fost o organizare paramilitară foarte bine pusă la punct”, a declarat marţi seară Liviu Dragnea la Antena 3.

În ce constă o lovitură de stat?

Tehnica loviturii de stat (coup d’état sau puci) a fost amplu studiată de o serie de specialiști consacrați din domeniile științei politice, a studiilor de securitate, relațiilor internaționale etc. Diplomatul italian, Curzio Malaparte publica în 1931 o lucrare intitulată Tehnica Loviturii de Stat în care acorda o atenție sporită „Revoluției” Bolșevice și fascismului italian. Cartea lui a fost atât de constroversată încât a dus la exilul autorului pe insula Lipari, timp de 5 ani și apoi la mai multe condamnări între anii 1938-1943.

Lucrarea lui Malaparte a servit drept sursă de inspirație pentru alți cercetători. Strategul militar de origine română, Edward Luttwak este autorul unui „ghid” complex al tehnicii loviturii de stat. În cartea sa, „Coup d’etat: A Practical Handbook”, publicată inițial în 1968 și tradusă până în prezent în 18 limbi, Luttwak explică pe larg ce este lovitura de stat, cum se plănuiște și cum se execută. Pentru a-și susține ipoteza autorul investighează mai multe lovituri de stat, precum tentativă eșuată a Legiunii Franceze de a menține Algeria sub ocupație franceză printr-un puci organizat în 1961.

Lovitura de stat implică o serie de condiții care ar trebui îndeplinite simultan, precum și o strictă coordonare între principalii actori implicați în puci. Grosso modo, iată care sunt aceste condiții:

• Neutralizarea forțelor politice. Prima condiție este legată de neutralizarea principalelor forțe politice. În practică acest lucru înseamnă arestarea principalilor lideri ai Guvernului/Parlamentului/partidelor politice sau izolarea acestora și împiedicarea lor să ajungă la mijloacele de comunicare în masă. Identificarea și neutralizarea principalelor figuri politice reprezintă o condiție sine qua non pentru reușita puciului.

La protestul din 10 august nu s-a pus problema neutralizării forțelor politice. Nu a fost arestat niciun lider al Guvernului/Parlamentului sau vreun politician al Puterii.

• Controlul mass mediei și al telecomunicațiilor. O a doua condiție crucială constă în confiscarea principalelor mijloace de comunicare în masă.

Nu s-a pus niciodată problema controlului mass-mediei sau al telecomunicațiilor de către manifestanți. Posturi TV apropiate de partidul aflat la guvernare au difuzat în permanență informații din Piața Victoriei fără niciun fel de cenzură. Mai mult, o serie de informații au fost distorsionate intenționat. Vezi articolele: „Antena 3, sub lupa CNA: s-au făcut afirmații care aduc aminte de manipulările specifice anilor ’90”, „Mitingul din Piața Victoriei, privit prin ochii televiziunilor” și „Cum a fost folosit cazul femeii-jandarm bătute la protest pentru manipularea opiniei publice”.

• Controlul principalelor rute de intrare-ieșire din oraș. Pentru reușita puciului este necesar controlul rutelor de de intrare și ieșire din oraș, a punctelor focale de trafic, a aeroporturilor și a principalelor facilități de transport. Acest lucru duce la împiedicarea intervenției forțelor loialiste.

Toate rutele de intrare-ieșire din București și aeroporturile din vecinătate au rămas deschise în seara zilei de 10 august.

• Controlul clădirilor publice. Aici ne referim la sediile puterii politice (Guvern, Parlament etc.), clădiri administrative (Cartierele generale ale Armatei, Poliției etc.) și a clădirilor simbolice.

Guvernul, Parlamentul, sediile Poliției Generale a Municipiului București, precum și restul instituțiilor administrative și simbolice nu au fost nicio clipă ocupate sau controlate de protestatari.

• Asigurarea loialității unui larg segment al forțelor de ordine și a forțelor armate. Forțele de ordine (poliție, jandarmerie, etc.) și armata reprezintă principalele mijloace cu ajutorul cărora se execută o lovitură de stat. Dacă cei care organizează puciul nu reușesc să obțină loialitatea unui segment important al acestor forțe, atunci șansele de reușită ale loviturii de stat sunt aproape zero.

Forțele de ordine au acționat împotriva manifestanților, în unele cazuri disproporționat. Ele nu au fost nicio clipă subordonate protestatarilor sau unor forțe oculte.

Dincolo de aceste condiții generale, Luttwak mai enunță și o serie de condiții particulare. Aceste condiții generale sunt însă suficiente pentru a demonstra că acțiunea din 10 august este departe de ceea ce numim „tentativă de lovitură de stat”. Niciuna dintre aceste 5 condiții generale nu a fost îndeplinită!

Prin urmare, nimic din datele factuale nu susține teza lui Liviu Dragnea, potrivit căruia a fost vorba de o „tentativă de lovitură de stat eșuată”. Liderul PSD se află astfel, într-o eroare logică gravă, iar afirmațiile sale, raportate la literatura de specialitate sunt false.