Iranul folosește strategii de manipulare în mediul online, după modelul Rusiei

În ultimii ani, Iranul s-a aflat într-o poziție dificliă și s-a folosit de toate mijloacele pentru a-și consolida statutul. Răspunsul violent și disperat de a lansa un mare număr de rachete balistice spre două baze militare din Irak, unde erau cantonate trupe americane, nu a fost decât vârful eforturilor iraniene de a-și reafirma și întări puterea, chiar dacă Javad Zarif, ministrul de externe al Iranului, a afirmat că națiunea a luat „măsuri de autoapărare proporționale” cu actul săvârșit de SUA, adică orchestrarea unei lovituri prin care a fost ucis generalul iranian Qasem Soleimani.

Totuși, asemenea răspunsuri nu sunt numai periculoase, ci și foarte costisitoare, astfel încât ele nu sunt folosite decât în momente de criză. Până acum, strategiile iraniene vizau mai mult dezinformarea online și aveau ca scop schimbarea opiniei publice din statele occidentale, pentru a se alinia cu obiectivele sale politice. De fapt, alături de Rusia, China, Arabia Saudită și Coreea de Nord, Iranul reprezintă unul dintre principalele pericole în domeniul manipulării în sfera digitală, publică telegraph.co.uk.

Spre exemplu, după cum a demonstrat ancheta desfășurată de FireEye, o companie care investighează amenințări online, o poză care o acuza pe Prințesa Eugenie de York de lipsă de omenie și empatie pentru clasele sociale defavorizate a fost distribuită și propagată de servicii iraniene. Acest tip de operațiune este folosit pentru a obține suportul cetățenilor din statele vestice față de atitudini adoptate de Iran, precum disprețuirea Israelului.

Potența de manipulare digitală a Iranului provine din faptul că o ramură separată a forțelor armate, numită Corpul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), a preluat controlul companiei de telecomunicații iraniene, în anul 2009, iar de atunci aceasta a început o amplă campanie de dezinformare publică, atât prin mijloace convenționale, depistând și arestând activiști, cât și în mediul online, promovând idealuri extremiste.

Din anul 2010, IRGC a început să aresteze și chiar să execute cetățeni iranieni, urmărindu-le profilurie de pe rețelele sociale, iar ulterior și-a extins activitatea, ajungând să intervină și să influențeze opiniile utilizatorilor acestor rețele chiar și în statele vestice, democratice.

Totuși, după cum afirmă Amir Kiarash, un jurnalist iranian stabilit în România, într-un articol publicat de adevărul.ro, manipularea funcționează doar din cauza fricii, iar segmentul de populație care a ieșit să jelească moartea generalului Qasem Soleimani este unul minoritar, reprezentând aproximativ 10 milioane de cetățeni dintr-un stat cu 75 de milioane. Kiarash menționează că cealaltă parte a populației nu este de acord cu regimul extremist, din cauza condițiilor mizere de trai, însă nu își fac publică poziția, din teama de a nu suporta consecințele. De asemenea, jurnalistul compară situația din Iran cu cea din România comunistă, prin faptul că ,,în Iran, astăzi, la fel ca în perioada comunismului în România, nu poţi să ai altă opinie decât cea a regimului.”