O scurtă istorie a tensiunilor dintre SUA și Iran

Relațiile tensionate dintre Statele Unite și Iran, după uciderea generalului Qasem Soleimani, ține state întregi cu sufletul la gură de teama izbucnirii unui război nu doar ideologic și declarativ, ca până acum, ci a unuia armat de mare amploare. Dacă președintele Barack Obama reușise să mențină legăturile pe linia de plutire, Donald Trump a aruncat o bombă cu ceas, nu doar o dronă, destabilizând situația în Orientul Mijlociu și așa extrem de complicată, de fragilă, de greu de gestionat și de neînțeles pentru cei din afara zonei respective.

Vreme de zeci de ani, istoria dintre cele două state a fost una sub amprenta agilității diplomatice, tocmai pentru a nu inflama spiritele într-o zonă stăpânite de conflicte interne, unde religia ține loc de politică.

În ciuda perioadelor în care SUA și Iranul au putut coopera, cele două state sunt de mult timp în conflict. Într-adevăr, cel mai dramatic moment a avut loc în anul 1979, când fostul președinte Jimy Carter a impus o serie de sacțiuni asupra Iranului, fiind considerat și primul conflict dintre cele două state. Ei bine, însă, lucrurile nu au fost așa. Se pare că interesele externe ale Statelor Unite față de Orientul Mijlociu au existat cu mult timp în urmă. În anul 1953 SUA a orchestrat o lovitură de stat în Iran, cu intenția de a-l demite pe primul ministru al țării de la acea perioadă.

1953: lovitura de stat

Principalii actori ai acestui conflict au fost agențiile de informații americane și britanice, care au pus la cale o lovitură de stat ce avea să aducă eliminarea din fucnție a primului ministru ministru ales în mod democratic Mohammed Mossadegh  și restabilirea puterii către șahul, Mohammed Reza Pahlavi.

Printre proiectele pe care le-a primit, în calitate de premier, Mossadegh a lucrat și la naționalizarea petrolului iranian împotriva intereselor britanice ce au exploatat zeci de ani resursele țării. Astfel, a fost pusă la cale o amplă campanie de propagandă mpotriva premierului și l-au convins chiar și pe șah să participe la lovitura de stat.  În cele din urmă, lovitura de stat a fost salutată la Washington ca un succes, însă acest lucru avea să lase un gust amar Iranului, reușind să îi schimbe traiectoria de la calea spre democrație, spre cea a unei dictaturi.

1979: Revoluția iraniană

La 16 ianuarie 1979, șahul Iranului, Mohammed Reza Pahlevi, suținut de SUA este forțat să părăsească țara, în urma unor luni de manifestații și greve ale poporului, împotriva guvernării sale autoritare, înăsprită de către adversarii seculari și religioși, parte a opoziției. Însă, înainte de a pleca, el îl numește pe Shapour Bakthiar din opoziție ca prim-ministru. Dar iranienii își continuă protestele în masă.

După două săptămâni mai târziu, liderul religios islamic Ayatollah Khomeini se întoarce din exil. În urma unui referendum, Republica Islamică Iran este proclamată la 1 aprilie, potrivit BBC.

1979-81: criza ostaticilor ambasadei SUA

În luna noiembrie a anului 1979, ambasada SUA la Teheran este confiscată de protestatari, în urma unor proteste violente. În timpul revoltelor în sediul ambasadei au fost reținuți mai mulți ostatici americani, vreme de 444 de zile, ultimii 52 de ostatici fiind eliberați în ianuarie 1981, ziua inaugurării în fucncție a american Ronald Reagan.

Alți șase ostatici americani au putut scăpa cu viață din ambasada iraniană, ajutați de o echipă prezentată drept o echipă de filmare, evenimente care au stat la baza filmului care a câștigat premiul Oscar din 2012, Argo.

1985-1986: scandal Iran-Contra

În ciuda unui asupra armelor, oficialii administrației Reagan continuă să vândă arme către Iran, cu pretextul de a asigura eliberarea ostaticilor din Liban. Mai mult decât atât, se pare că veniturile câștigate în urma comerțului cu arme erau redirecționate pentru a finanța războiul din Contra, care lupta împotriva guvernului sandinist din Nicaragua, în efortul SUA de a opri răspândirea socialismului în America Latină.9

1988: Doborârea avionul iranian de pasageri

Pe 3 iulie, o navă de război americană a doborât dintr-o singură lovitură o aeronavă Iran Air ucigând toate cele 290 de persoane aflate la bord. SUA a răspuns ferm că aparatul de zbor Airbus A300 a confundat aeronava civilă cu unul de luptă. Majoritatea victimelor erau pelerini iranieni în drum spre Mecca.

2002: Bush și „Axa răului”

Într-unul dintre discursurile sale președintele George Bush denumește Iranul ca fiind parte a unei ”axe a răului” alături de cu Irak și Coreea de Nord. Acest episod provoacă indignare în Iran, destabilizând și mai mult relațiile diplomatice cu Statele Unite.

Totodată, anii 2000 au fost puși sub imperiul fricii și al sancțiunilpr nucleare. SUA acuză Iranul că deține un program clandestin de arme nucleare, pe care Iranul îl neagă vehement.

2019: Acutizarea relațiilor diplomatice

Donald Trump, actualul președinte al SUA, abandonează în 2018 acordul nuclear, înainte de a reinstala sancțiunile economice împotriva Iranului și amenințând că va face același lucru țărilor și firmelor care continuă să le cumpere petrolul. Economia Iranului se încadrează într-o recesiune profundă.

Relațiile dintre SUA și Iran se înrăutățesc în mai 2019, când SUA întărește sancțiunile economice care vizează exporturile de petrol ale Iranului. În replică, Iranul atacă bazele petroliere din Oman, pentru a arăta că dispune de forță armată și o poate folosi oricând.

O lună mai târziu, forțele iraniene doborau o dronă americană peste Strâmtoarea Hormuz, doar că Statele Unite au susținut că a fost un abuz de putere, pentru că aparatul s-ar fi aflat pe peste apele internaționale și nu pe teritoriul iranian.

2020: Asasinarea lui Qasem Soleimani

2020 a debutat cu un eveniment care a aruncat în aer relațiile diplomatice dintre SUA și Iran. Pe trei ianuarie, principalul comandant militar al Iranului, genul Qasem Soleimani, este ucis de o grevă a dronei americane din Irak. În urma asasinatului,  Iranul promite „răzbunare severă” pentru moartea sa și se retrage din acordul nuclear din 2015.

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *