Cele patru tactici ale dezinformării ruse după incidentul din Marea Azov
Principalul val de subiecte de dezinformare din ultima vreme a fost deloc surprinzător legat de atacarea navelor ucrainene în apropiere de Marea Azov. Să nu ne grăbim însă direct la exemple, ci să le filtrăm în schimb prin abordarea lui Ben Nimmo. Potrivit lui Nimmo, propaganda rusească se bazează în general pe patru tactici: a distorsiona, a distrage, a respinge, și a alarma.
Relatările publicate de unul dintre canalele propagandei ruse, respectiv Russia Today au semne clare de distorsionare a faptelor atunci când pretind că „navele ucrainene au intrat în apele teritoriale rusești din Marea Neagră în mod ilegal”, când în realitate există un tratat bilateral între Rusia și Ucraina care guvernează utilizarea Strâmtorii Kerci și a Mării Azov, considerată „apă internă” atât pentru Rusia cât și pentru Ucraina.
Media rusească a sugerat de asemenea că incidentul a fost „o provocare deliberată din partea autorităților ucrainene” cu obiectivul de a „creea o dispută diplomatică” care să ducă la înăsprirea sancțiunilor impuse Moscovei. Lucru cel puțin ciudat, din moment ce, potrivit Ucrainei, navele ucrainene se deplasau „în concordanță cu toate tratatele multilaterale și bilaterale și regulamentele navale în vigoare”. Convenția ONU asupra legislației maritime (UNCLOS) prevede că „toate navele, înclusiv cele de război, se bucură de dreptul de trecere inocentă prin apele teritoriale ale unui alt stat potrivit legislației internaționale”.
Nu a fost ciocnire? Dar există o înregistrare video
Publicațiile pro-Kremlin au distras de asemenea atenția publicului de la chestiunea principală, faptul că Rusia a deschis focul și a capturat navele ucrainene și echipajele lor. În loc de asta, l-au avut ca țintă pe președintele Ucrainei Petro Poroșenko: „Washingtonul l-a incitat pe Poroșenko să lanseze această provocare maritimă” împotriva Rusiei, ca să „boicoteze întîlnirea Putin-Trump”; și „președintele Ucrainei Petro Poroșenko folosește provocarea Kerci pentru o lovitură de stat”. Dar în realitate, Parlamentul ucrainean a adoptat o rezoluție care programează alegerile presidențiale pentru 31 martie 2019.
Respingerea criticii și-a găsit locul în războiul informațional purtat de Kremlin. A fost răspândită pretenția că vasele rusești au ajuns atît de departe în „dezvoltarea lor tehnologică” încât „nu mai folosesc tactica berbecului”. Acest citat dovedește din nou cât e de important să citești știrile, priviți doar la acest video despre tactica berbecului.
Cât despre al patrulea D din abordarea 4D a lui Ben Nimmo, sigur că alarmarea audienței (dismay the audience) e bine mersi în media pro-Kremlin – există numeroase exemplele de mesaje dezinformatoare despre Ucraina cunoscute deja din 2014, și ele sunt încă folosite.
Încercările de a polua Twitter-ul german
Dezinformarea rusă nu contează doar pe propriile resurse ca să răspândească minciuni despre Ucraina. Platforma Twitter a fost folosită atât de intens, încât Russia Today și Sputink au un angajament superior comparativ cu unele dintre cele mai bune instituții de presă germane luate laolaltă,
Între 25 noiembrie – când a avut loc incidentul din Marea Azov, și 27 noiembrie mai mult de 30.000 de tweet-uri în limba germană de la 3.000 de conturi unice au menționat Ucraina, aproape toate fiind legate de confruntarea din Marea Azov. În ciuda numărului în general mare de tweeteri, un grup mic de 30 de conturi au avut până acum parte acea mai semnificativă din dezbatere.
Acele 30 de conturi au fost identificate ca promovând puncte de vedere pro-rusești și/sau de extremă-dreapta, și probabil sunt automatizate pe scară largă. Conturile au ca țintă sfera twitter germană cu un amestec de informație falsă croită anume, de exemplu relatările Sputnik Deutschland despre un presupus „masiv tir de artilerie” ucrainean împotriva zonelor rezidențiale din Donbas (70.000 de impresiuni Twitter) sau povestea despre presupusele „confesiuni” ale unor soldați ucraineni capturați.
Între timp, dacă ne uităm la mai multe conturi oficiale germane care cer o „soluție politică”, activitatea lor pe Twitter nu rezonează aproape de loc.
Articole asemănătoare
Nici articolele despre tunelele din Bucegi nu mai sunt ce-au fost. Astăzi: cazul argumentpress.ro
Propaganda pro-Kremlin reia campania de dezinformare privind doborârea zborului MH17
Mai mulți jurnaliști ar fi fost răniți în timp ce relatau despre exploziile din Crevedia
Extremismul de dreapta în România, teme recurente și manifestări
Se apropie prezidențialele. Cât de mare e riscul de fake news și dezinformare?