Centrul Rus de Știință și Cultură, un instrument de soft power al Rusiei în România EXCLUSIV

De câțiva ani la București funcționează Centrul Rus de Știință și Cultură. Centrul a fost înființat în baza unui acord semnat de fostul ministru de Externe, Titus Corlatean la Moscova, în 2013. În conformitate cu acest acord România urma să deschida un institut cultural similar la Moscova. Vizita lui Corlățean din 2013 a survenit într-un moment în care Guvernul Ponta încerca o încălzire a relațiilor cu Federația Rusă, pe fondul răcelii produse în Occident de evenimentele politice din vara lui 2012, iar Rusia își pregătea efortul propagandistic major declanșat după anexarea Crimeei.

Instrument de soft power al Rusiei

Primul dintre evenimentele ce vor marca deschiderea Centrului Rus de Știință și Cultură la București atinge un subiect aparte în relatiile bilaterale – cel de-al Doilea Război Mondial. Dincolo de cursurile de limba rusă pe care le oferă, Centrul Rus funcționează mai degrabă ca element de soft power al Rusiei, chiar cu încuviințarea guvernului de la București.

Conceptul de soft power așa cum a fost definit de profesorul de știinte politice de la Harvard, Joseph Nye, se referă la puterea culturală, capacitatea de a influența preferințele opiniei publice prin atracție culturală, fiind în contrast cu hard power care face trimitere la puterea militară.

Potrivit paginii oficiale de Facebook a Centrului Rus, acesta se prezintă în următorii termeni: „Aici puteți afla multe lucruri interesante despre Rusia. Cursurile noastre sunt orientate către toate generațiile. Cursuri de limbă rusă pentru copii sunt gratuite. Vă așteaptă o atmosferă lejeră și placută! Haideți să (re)descoperim Rusia împreună!”. Peste 10.000 de persoane apreciază și urmăresc pagina Centrului Rus.

Centrul este foarte activ, organizând serate, seri de film, galerii de artă etc. Totodată promovează lansări de carte. La ediția de anul acesta a Târgului„Gaudeamus”, Centrul Rus anunța publicarea unei „Antologii de poezii a poeților-diplomați din Rusia”, ”Rusia – fapte, nume, locuri”, ”140 de ani de relații diplomatice dintre Rusia și România”.

Site-urile propagandei ruse promovează evenimentele Centrului Rus

Zilele trecute, Sputnik.md, principalului canal de propagandă al Kremlinului, scria că fostul premier Adrian Năstase a donat mai multe fotografii pentru albumul de documente diplomatice prezentat de Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură la Târgul „Gaudeamus”. După care Năstase a făcut o declarație cel puțin controversată, afirmând că: „De la separare începe lipsa convieţuirii. Suntem într-un moment în care trebuie să reinventăm alfabetul dialogului”. Asta în contextul în care Occidentul impune sancțiuni economice Rusiei și condamnă ferm campania de dezinformare purtată de Moscova.

Sputnik.md, nu este însă singurul site problematic care face reclamă activităților Centrului Rus. Un alt portal despre care Mediastandard.ro a atras atenția în trecut, respectiv Vestidinrusia.ro, (Vestidinrusia.ro – Ce MANIPULĂRI mai face propaganda lui Vladimir Putin! EXCLUSIV), promovează adesea evenimentele Centrului. Spre exemplu, în septembrie anul curent, vestidinrusia.ro, scria despre „Zilele Culturii Ruse”.

Directorul Centrului Rus, supărat că românii îl critică pe Stalin

Activenews.ro relata anul acesta un eveniment de-a dreptul stupefiant, al cărui protagonist era chiar directorul Centrului Rus, Natalia Mujennikova. Potrivit articolului semnat de activenews.ro, Mujennikova a declarat că îi pare rău că Iosif Stalin este „criticat aici (în România), uitându-se cui datorează România Transilvania”, afirmația regăsindu-se și pe pagina de Facebook a instituției. Afirmația a fost făcută în contextul deschiderii unei expoziții de fotografie dedicată celui de-al Doilea Război Mondial pe Bulevardul Lascăr Catagiu din Capitală.

În contextul unor asemenea declarații, de-a dreptul aberante, pare că trebuie amintite câteva detalii din biografia lui Stalin. Acesta a fost unul dintre arhitecții principali ai „Pactul Ribbentrop – Molotov”, prin care, printre altele, Basarabia era smulsă României și anexată Uniunii Sovietice. Un dictator feroce și paranoic, responsabil pentru uciderea a peste 20 de milioane de oameni în Uniunea Sovietică și omul sub patronajul căruia URSS și-a impus în mod brutal sfere de influența în Europa de Est după cel de-al Doilea Război Mondial. Doar în timpul Marii Terori din URSS dintre anii 1936-1938, lui Stalin i-au căzut victime peste 1 milion de persoane, crimele fiind adesea complet aleatorii.

Toate aceste lucruri coroborează ideea unui instrument de soft power al Rusiei în România, întruchipat de Centrul Rus de Știință și Cultură.