Iohannis, criticat în presa din Ungaria: Vrea să fie mai român decât românii

Rareori este atât de adevărată o veche zicală, dar Klaus Iohannis vrea să fie mai român chiar şi decât românii înşişi, scrie publicația maghiară 888.hu, citată de rador.ro.

Potrivit sursei citate, Klaus Iohannis a atacat la CCR Codul Administrativ al ţării. Iohannis a avut numeroase obiecţii legate de modificări, printre care şi părţile privind folosirea limbii materne. Noua lege ar stabili practici care funcţionează parţial de 17 ani, iar pe de altă parte ar acorda noi drepturi minorităţilor care trăiesc pe teritoriul României.

Referitor la acest aspect, expertul în drept minoritar Attila Cseke şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că preşedintele Iohannis intenţionează să anuleze drepturi minoritare care sunt în vigoare de 17 de ani şi figurează şi în acorduri internaţionale: „timp de 17 ani nimeni nu a ridicat obiecţii faţă de prevederea legală, potrivit căreia în cazul în care într-o localitate procentul unei minorităţi depăşeşte 20%, consilierii locali să poată folosi şi limba lor maternă. De asemenea nimeni nu şi-a exprimat până acum nemulţumirea faţă de faptul că în aceste zone pot fi angajate persoane care cunosc şi limbile minorităţilor respective”, potrivit cotidianului Krónika.

Aceste drepturi sunt garantate din 2001 de Codul Administrativ anterior, iar acum acestea au fost atacate tocmai de o minoritate, ceea ce este îngrijorător în opinia şefului grupului UDMR. „Toate acestea figurează în numeroase acorduri UE şi internaţionale ratificate şi de România, chiar şi în recomandările Consiliului Europei. Deci, în opinia şefului statului în România nu este nevoie de sprijinirea folosirii limbii materne a minorităţilor, ar trebui să se reducă şi drepturile care figurează în lege de 17 ani. Pentru UDMR această atitudine este una inacceptabilă şi de neînţeles”, a adăugat Cseke.

Klaus Iohannis a depus recent o sesizare de neconstituționalitate împotriva noului Cod administrativ, care reglementează printre altele, printre altele, utilizarea limbilor minorităților naționale. În opinia lui Iohannis, este anticonstituţională practica potrivit căreia folosirea limbilor minoritare nu este interzisă nici în localităţile unde nu este obligatorie. Conform argumentării preşedintelui, Constituţia nu stabileşte “posibilitatea” garantării folosirii limbii materne (în cazul procentului de sub 20%), ci stabileşte că garantarea acestui drept este “obligatorie” la un procent de peste 20%.

În măsura în care CCR va da curs sesizării lui Iohannis, vor putea dispărea şi tăbliţele indicatoare bilingve, iar în birouri nu va mai fi obligatorie cunoaşterea limbii maghiare de către angajaţi, chiar dacă majoritatea locuitorilor sunt maghiari.