Muntenegru și Albania cer NATO echipe de experți pentru combaterea dezinformării rusești înaintea alegerilor

Muntenegru și Albania cer NATO să trimită echipe de experți care să le ajute să identifice și să contracareze campaniile de dezinformare rusească și alte amenințări hibride din Balcanii de Vest. Miniștrii Apărării din cele două țări susțin că rețelele sociale sunt folosite pentru alimentarea tensiunilor și destabilizarea societăților din regiune, într-un moment în care ambele state încearcă să avanseze pe drumul aderării la Uniunea Europeană.

Solicitarea a fost formulată de ministrul muntenegrean al Apărării, Dragan Krapović, și omologul său albanez, Ermal Nufi, în interviuri acordate publicației POLITICO. Cei doi au cerut Alianței Nord-Atlantice să își intensifice sprijinul și să pună la dispoziția statelor care se confruntă cu astfel de amenințări specialiști în securitate cibernetică, comunicare strategică și combaterea operațiunilor de influență.

„Rusia desfășoară în mod constant campanii informaționale care vizează vulnerabilitățile societății muntenegrene și ale altor societăți din Balcanii de Vest”, a declarat Krapović. La rândul său, Nufi a susținut că NATO ar trebui să fie mai activă în identificarea actorilor care desfășoară operațiuni de influență online și în stabilirea unor protocoale comune de reacție.

Alegerile din 2027, o posibilă țintă pentru campaniile de influență

Calendarul electoral amplifică preocupările autorităților. Muntenegru urmează să organizeze alegeri parlamentare în vara anului 2027, în timp ce Albania are programate alegeri locale în luna mai a aceluiași an.

Cele două guverne se tem că operațiunile de influență ar putea exploata tensiunile politice și sociale pentru a afecta încrederea publicului în instituții și în orientarea europeană a țărilor. Muntenegru urmărește să adere la Uniunea Europeană până în 2028, în timp ce Albania și-a stabilit ca obiectiv aderarea până la sfârșitul deceniului.

Un episod recent menționat de POLITICO este reținerea de către poliția muntenegreană a bloggerului militar rusofil Mihail Zvinciuc, cunoscut pentru administrarea canalului Telegram Rybar. Acesta este suspectat de răspândirea influenței rusești.

În Albania, specialista în comunicare Blerjana Bino, cofondatoarea think tankului SCiDEV, afirmă că operațiunile de influență asociate Rusiei vizează inclusiv aderarea la UE și NATO și exploatează diviziunile culturale, inclusiv prin teme legate de drepturile comunității LGBTQ+. Ea atrage atenția și asupra rolului unor publicații locale în amplificarea anumitor narațiuni.

NATO are deja echipe pentru combaterea amenințărilor hibride

Alianța Nord-Atlantică a convenit în 2018 asupra înființării unor echipe de reacție pentru combaterea amenințărilor hibride. Acestea reunesc, de regulă, aproximativ 12 experți puși la dispoziție de statele membre, care pot ajuta autoritățile naționale să monitorizeze amenințările, să coordoneze răspunsurile și să își consolideze capacitățile de apărare.

Astfel de echipe au mai fost trimise în Muntenegru în 2019, în Lituania în 2021, și în Albania în 2022, după un atac cibernetic atribuit Iranului, care a afectat serviciile digitale ale administrației albaneze.

„Evident, capacitățile noastre în ceea ce privește modernizarea echipamentelor, resursele umane, capacitățile administrative și capacitățile [de comunicare strategică] nu sunt dezvoltate”, a declarat ministrul muntenegrean.

Prim-ministrul albanez a afirmat că „trebuie să fim mai activi în identificarea modalităților de a contracara actorii răuvoitori din mediul online, [stabilind] protocoale în cadrul țărilor NATO — și să dispunem de echipe de intervenție care să ajute orice țară care are nevoie de sprijin”.

Un oficial al NATO a declarat că „aliații și-au intensificat eforturile de pregătire, descurajare și apărare împotriva acțiunilor destabilizatoare, inclusiv prin îmbunătățirea apărării lor cibernetice”.