Google a sprijinit cenzura online a regimurilor dictatoriale, precum China și Rusia

Google lucrează activ cu regimurile dictatoriale și autoritate din lume pentru a șterge sau limita anumite postări pe care guvernele în cauză le găsesc a fi nepotrivite. Cenzura impusă de Google, ale cărei servicii sunt folosite de oameni de pe întregul glob pentru a accesa informații, are o mare însemnătate și efecte mult mai serioase față de alte platforme din online.

Guvernele mereu fac cereri către marile companii tech pentru a șterge anumite tipuri de conținut, din motive legale. La nivel global, există 5,6 milioane de elemente de conținut pe care Google le-a etichetat „pentru eliminare” în urma solicitărilor guvernamentale, conform unei investigații The Observer. În plus, trendul este în creștere – numărul cererilor s-au dublat față de 2020.

Doar că printre aceste solicitări la nivel mondial se numără și cele făcute de țări denunțate pentru democrația precară, încălcarea drepturilor omului sau a tratatelor internaționale, precum Rusia, China, Iran și Afganistan.

Sistemul Google de validare a cererilor venite din partea acestor guverne nu este diferită față de altele și rămâne la fel de opacă, confuză și lipsită de motivații solide. Dincolo de conținutul ilegal sau cel care încalcă regulile serviciilor Google, informațiile sau conturile cenzurate de gigantul american la cererea unor țări ca Rusia nu au explicație clară, alta decât că Google se supune solicitărilor.

Majoritatea conținutul eliminat sunt clipuri de la proteste antiguvernamentale sau mesaje ce denunță corupția și tirania din aceste țări.

Rusia

Conform investigației, Rusia este de departe țara care stă cel mai des în contact cu Google cu privire la cererile de eliminare a conținutului. De fapt, 60% din toate cererile de cenzurare primite de compania americană , din 2020 până acum, sunt atribuite guvernului rus, care lucrează prin Roskomnadzor – instituția ce se ocupă de reglementarea mediului online.

Majoritatea conținutului eliminat prezintă critici la adresa lui Putin, a altor politicieni ruși, a sistemului corupt și, de când cu invazia Ucrainei, la adresa armatei și a modului în care acționează Rusia.

Lupta Kremlinului cu Google ajunge și la cote ce frizează ridicolul, după ce guvernul de la Moscova a impus o amendă de 20 de decilioane de dolari (adică 2 urmat de 34 de zerouri), o sumă ce depășește cu mult PIB-ul întregii lumi. Motivul ar fi că gigantul american refuză să deblocheze conturile de YouTube ale unor canale de propagandă ale Kremlinului.

China

Însă nu doar Rusia bate la ușa Google. China face la rândul său cereri similare de cenzurare. Cele mai relevante se referă la sute de clipuri eliminate de compania americană pentru că exprimau critici către guvernul chinez și diferiți lideri politici din cadrul Partidului Comunist.

O rundă de ștergeri a fost și cea asupra conturilor care pretindeau că sunt alte persoane sau chiar agenții guvernamentale și îl criticau pe președintele Xi Jinping. Evenimentul s-a întâmplat în 2015, și era o metodă prin care utilizatorii reușeau să ocolească marele Firewall al Chinei.

De atunci, însă, China a devenit mult mai dură cu legile interne de cenzură a internetului și a reușit într-o măsură și mai mare să se rupă de mediul online din Occident.

Iran și Afganistan au făcut și ele cereri, iar în cazul acestora Google este chiar mai opacă decât înainte. Unele cereri sunt ignorate, în timp ce altele nu sunt specificate dacă au fost cenzurate sau nu. Cert e că, de când a revenit la putere, guvernul taliban din Afganistan a cerut constant Google să elimine conținut de pe platformele sale.

Transparența, crucială în situații de cenzură

Principiul transparenței este unul dintre cele mai importante pe care un gigant tehnologic ca Google trebuie să-l adopte, cu atât mai mult când vine vorba de a cenzura anumite tipuri de conținut.

Chiar dacă cererile de eliminare din partea țărilor occidentale nu ridică la fel de multe suspiciuni (ar trebui), cele venite de la regimuri dictatoriale sau autocratice sunt mai atent privite. Google, însă, păstrează aceleași reguli semi-opace care nu oferă detalii sau explicații detaliate despre cenzura aplicată.

Internetul și mediul online au devenit lucruri atât de cotidiene încât orice formă de opresiune aplicată acolo riscă să ducă la efecte cât se poate de neplăcute în rândul societății. Cultura online, comportamentele și toate interacțiunile de acolo au devenit o extensie a vieții noastre normale, iar aplicarea principiilor democratice în mediul online este absolut crucială pentru a asigura libertatea internetului.