Rapoartele CSAT desecretizate confirmă că România este o țintă a Rusiei
Pentru o lungă perioadă de timp, românii au trăit cu impresia că propaganda rusă nu ne poate atinge. Invazia Ucrainei a făcut reală frica multora de război, însă forma modernă de război, cel hibrid, a rămas un subiect marginal de discuție. Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, desecretizat după ce au apărut suspiciuni cu privire la candidatul Călin Georgescu, confirmă ceva ce-ar fi trebuit să știm de mult, dar care în schimb ne-a luat prin surprindere: România este vizată de Moscova.
SIE: „Romania, o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse”
Printre subiectele vizate de rapoartele a patru insituții de forță ale statului român (SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne) se numără și acțiunile Rusiei pentru a influența agenda în societatea românească.
Serviciul Român de Informații Externe remarcă, de exemplu, că Rusia a plănuit susținerea unor candidați antisistem și eurosceptici pe teritoriul țării noastre, care să-i promoveze interesele: „Rusia a depus eforturi constante pentru accesarea unor categorii cât mai largi de audiență, prin extinderea infrastructurii online”, semnalează instituția.
Tot SIE afirmă că mesajele lansate de Rusia au vizat:
- „divizarea societätii pe teme precum controlul exercitat de SUA/NATO asupra României, amenințările de securitate generate de statutul de membru NATO și sprijinul acordat Kievului;
- discreditarea capacității de răspuns a NATO și României, amplificarea neîncrederii populației în capacitatea de apärare națională;
- erodarea sprijinului populatiei pentru deciziile de política externă ale României;
- evidențierea implicării României în conflict și ambițiilor teritoriale în raport cu statele vecine (ex. Republica Moldova și Ucraina)”.
Documentul de trei pagini explică metodele folosite în această amplă campanie de influențare a Românilor: manipularea unor imagini foto și video, lansarea în spațiul public a informațiilor false, generarea de acțiuni care să stârnească sentimente puternice, dar și publicarea unor sondaje false.
Acest modus operandi nu este neapărat specifice României, ci a fost folosit pe întreg teritoriul european înainte de lansarea războiului împotriva Ucrainei, argumentează SIE: „aceeași strategie de fabricare și validare a știrii false (prin intermediul conținutului multimedia și detalilor ample false), utilizarea de metode similare de popularizare și rostogolire a conținutului (aceeași sursă inițială; aceleași conturi angrenate în popularizarea mesajului; aceleași audiențe) și conexarea eronată a evenimentelor cu vectori ucraineni (refugiatii sau miscarea de rezistentă)”.
SRI: „Mod de operare specific unui atacator statal”
Pe de altă parte, Serviciul Român de Informații face de două ori referire la acțiunile unui stat străin împotriva României în cele două documente desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare al Țării.
„Potrivit sursei citate, în data de 24.11.2024, SRI a obținut date cu privire la publicarea unor credențiale de acces asociate ,bec.ro”, ,roaep.ro” si ,registrulelectoral.ro” in cadrul unor platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, date similare fiind identificate și în cadrul unui canal privat de Telegram recunoscut pentru diseminarea de date exfiltrate din foarte multe state, mai puțin Federația Rusa”, se arată într-unul din cele două rapoarte. Datele de conectare ar fi fost obținute fie de la „utilizatori legitimi”, adică angajați care au username și parolă pentru unul dintre site-uri, fie prin atac cibernetic.
SRI mai atrage atenția asupra faptului că „un număr ridicat de atacuri cibernetice (peste 85.000) au vizat exploatarea vulnerabilităților existente la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral”. Scopul? Obținerea „accesului la datele din sistemele informatice, alterării integrității acestora, schimbării conținutului prezentat publicului larg și indisponibilizării infrastructurii”.
„Modul de operare precum şi amploarea campaniei cibernetice conduc la concluzia că atacatorul dispune de resurse considerabile corelate cu un mod de operare specific unui atacator statal”, se mai arată în raport.
MAI: Tipar similar folosit de Rusia înainte să invadeze Ucraina
La fel de important sunt și concluziile MAI, care subliniază că acțiunile subserversive ale Rusiei sunt similare cu cele împotriva unor state vecine, precum Republica Moldova și Ucraina: „Raportat la lecțiile învățate și prezentate la nivelul altor state, a fost un tipar acțional similiar la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă”.
Mai exact, „campania informațională «Echilibru și Verticalitate» este identică cu campania «Frate lângă Frate» derulată de Federația Rusă în Ucraina”, ambele fiind făcute prin manipularea unor micro-influenceri.
MAI oferă un exemplu concret: cu o zi înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale o persoană a postat pe Facebook un mesaj prin care sugera că alegerile sunt fraudate și a incitat la manifestații de protest. Acesta postase anterior, înainte de finalizarea campaniei electorale, fotografii prin care „promovează candidatul independent”, precum și fotografii mai vechi care îl promovează pe Vladimir Putin. Persoana în cauză se aflase la Moscova în perioada 2018-2019 .
„În urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a iniția acțiuni de natură să afecteze suveranitatea statului român. În concret, stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului independent Călin Georgescu de a accede la funcția de președinte al României”, spune documentul Ministerului de Interne.
Regăsiți mai jos documentele desecretizate de CSAT:
2 Comentarii
Articole asemănătoare
Ce articole îi atrag pe români: cancanul și sexul, în topul preferințelor cititorilor
CEDO a decis că legea „agenților străini” a Rusiei încalcă mai multe drepturi ale omului
Cel mai citit articol de pe Facebook din 2021 pune la îndoială siguranța vaccinului anti-COVID
Ce mai scrie presa internațională despre România: falsificatorul de bani și moartea judecătorul iranian
Jurnalist rus, condamnat la peste 17 ani de închisoare pentru finanțarea terorismului