Nivelul utilizării problematice a social media de către adolescenți este în creștere

Ulitizarea problematică a platformelor de social media este tot mai răspândită în rândul adolescenților. Un studiu internațional a descoperit această creștere – cea mai semnificativă din ultimii ani – și demonstrează că modul în care tinerii folosesc rețelele de socializare vine la pachet cu anumite tendințe negative.

Studiul, desfășurat de Health Behaviour In School-aged Children (HBSC) împreună cu divizia europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, cuprinde 280,000 de copii din 44 de țări și arată că 11% dintre aceștia utilizează social media în mod problematic. Procentul este în creștere față de 2018, când doar 7% dintre respondenți aveau aceeași problemă. În plus, procentul fetelor care folosesc platformele într-un mod problematice este mai mare decât al băieților (13% față de 9%).

Rezultate studiului, spun autorii, presupun „îngrijorări urgente cu privire la impactul tehnologiei digitale asupra sănătății mintale și bunăstării tinerilor din Europa”.

„Utilizarea problematică este cea mai frecventă în rândul tinerilor în vârstă de 13 ani – este un fel de vârf în acea fază timpurie a adolescenței și este mai probabil ca fetele să raporteze o utilizare problematică a social media decât băieții. În cadrul întregului studiu, am constatat că puțin peste o treime dintre adolescenți raportează un contact online continuu cu prietenii și cu alte persoane. Aceasta înseamnă că aproape tot timpul zilei ei sunt conectați online cu prietenii și cu alte persoane”, a declarat coordonatoarea studiului, dr. Jo Inchley, citată de BBC.

Totuși, studiu arată că nu toți adolescenții care folosesc intens social media o fac într-un mod dăunător. De fapt, majoritatea acestora doar petrec foarte mult timp online și doar o minoritate (acei 11% amintiți mai sus) suferă de ceea ce experți numesc „utilizare problematică”.

Utilizatorii intenși, dar nu problematici, au raportat un conexiune sociale mai puternice și un sprijin mai puternic din partea semenilor.

Asta nu înseamnă că utilizarea problematică nu trebuie luată în serios, mai ales că nivelul acesteia este în creștere față de alți ani.

„Este clar că avem nevoie de acțiuni imediate și durabile pentru a-i ajuta pe adolescenți să renunțe la utilizarea potențial dăunătoare a rețelelor sociale, despre care s-a demonstrat că duce la depresie, intimidare, anxietate și performanțe școlare slabe”, a adăugat dr. Hans Henri Kluge, directorul regional al OMS din Europa.