O impresie, la un click distanță: cum poate presa să dicteze imaginea unei țări

Un click – atât îi trebuie unei persoane să facă ca să-și formeze o părere despre un stat. Iar în epoca tehnologiei, acel click apare din ce în ce mai des, întrucât distribuirea știrilor rămâne în pas cu numărul de informații apărute. Nu-i degeaba ”era vitezei”.

Este cazul României. Dacă după Revoluția din decembrie ’89, media occidentală a pus o etichetă bună țării noastre tocmai prin prisma ultimelor evenimente și câștigului în fața comunismului – lucru care n-a ținut foarte mult, doar până în vara lui 1990 -, acum guvernarea țării este vehement criticată. Cel mai recent material semnat de echipa editorială a Washington Post este exemplul perfect. Jurnaliștii de peste ocean sunt scurți și tăioși cu Liviu Dragnea.

”Liderul social democraților, Liviu Drangea, condamnat pentru fraudă electorală și pentru abuz de putere – în ultimul caz fiind vorba de menținerea a doi membri de partid în funcții publice timp de șapte ani, deși aceștia nu au lucrat pentru stat – se apără de tot acest scandal așa cum canaliile deseori o fac: prezentându-se drept o victimă”

Nici presa elvețiană nu-l prezenta mai favorabil. La sfârșitul lunii mai, Republik nota, chiar sub titlul ”Sosirea masculului alfa”:

”Liviu Dragnea este bărbatul puternic al politicii românești. Social democratul condamnat cu suspendare și acuzat în mai multe dosare de corupție vrea să castreze justiția (s-o golească de conținut) și jignește/umilește mass media independentă. Azi sosește în Elveția la invitația președintelui Consiliului Național”.

Tot din cauza guvernării PSD-iste și a imaginii pe care Liviu Dragnea a reușit să și-o formeze, nici România nu se clasează mai sus. Spre exemplu, modificările aduse Legilor Justiției sunt considerate a fi un atac serios la adresa luptei anticorupție, dar e de înțeles, în contextul în care România se află pe locul 25 privind corupția, la nivelul Uniunii Europene. În luna iunie, o publicație franceză scria: „Demonstraţiile au loc după ce Parlamentul a adoptat amendamente la codul de procedură penală. Schimbările reduc numărul infracțiunilor pentru care o persoană poate fi arestată preventiv și limitează durata investigației”. Reuters a făcut chiar o analiză în care arată că PSD duce un atac de tip „blitzkrieg” asupra justiţiei.

Protestele, pe de altă parte, sunt un subiect abordat de presa internațională înainte de toate celelalte. Vestul vede cu ochi buni efortul societății civile de a nu lăsa politicul să căpușeze justiția. The Washington Post nota, la începutul verii:

„Mii de oameni protestează în România față de diluarea luptei anticorupție (…) Protestatarii antiguvernamentali, furioși din cauza noii legislații, despre care susțin că va facilita corupția la nivel înalt, au avut o scurtă ciocnire cu poliția.”

Este de notat faptul că nici gafele oficialilor români n-au scăpat. Euronews a publicat un articol în care făcea inventarul greșelilor pe care reprezentanții României le-au făcut cu steagurile altor state. Cât despre premierul Viorica Dăncilă – atunci când i se menționează numele, ea este considerată a fi o simplă marionetă a lui Liviu Dragnea, care ”nu a putut să devină premier din cauza unei condamnări pentru fraudă electorală” (New York Times).

Oricât de bine ar fi ca ”rufele să nu mai fie spălate în public”, presa internațională reacționează prompt la orice derapaj al României, mai ales de când țara noastră face parte din Uniunea Europeană și trebuie să respecte niște standarde.