Necesitatea infrastructurii MEMORIEI genocidului comunist: platformele IICCMER EXCLUSIV

Mediastandard.ro vă recomandă să vizitați site-urile lansate, de-a lungul ultimilor opt ani, de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), pentru a vă informa corect despre adevărata amploare a dezastrului genocidar (1945-1989) generat de comunism în România, dar și pentru a înțelege unele particularități ale actualității dâmbovițene, la aproape treizeci de ani de la Revoluție.  

Considerăm că un astfel de exercițiu este cu atât mai indicat într-un context în care liderii coaliției PSD-ALDE (dublați de așa-ziși formatori de opinie) au tot dezvoltat imunda obsesie propagandistică de a pune semnul egal între genocidul perioadei ’48-’64 – când Securitatea i-a arestat masiv pe reprezentanții partidelor istorice (și nu numai), sute de mii de oameni fiind asasinați – și lupta anticorupție din ultimii ani, propagând falsa și toxica balivernă că Liviu Dragnea (infractor de drept comun condamnat definitiv) și Călin Popescu-Tăriceanu (recent achitat de acuzațiile DNA) ar fi ”victime ale poliției politice”, la fel ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache sau Corneliu Coposu. Ceea ce reprezintă o batjocură de proporții la adresa memoriei opozanților anticomuniști și a foștilor deținuți politic în genere, care au condamnat în repetate rânduri această propagandă puțin spus delirantă. Facem precizarea că, în România și în Basarabia, totalitarismul de stânga a săvârșit peste un milion de asasinate, la care se adaugă alte milioane de vieți distruse în beciurile Securității și ale NKVD-ului, deportate sau azvârlite în numeroasele pușcării și lagăre de muncă forțată, pradă unui abominabil regim de exterminare.

Experimentul Pitești

Platforma www.fenomenulpitesti.ro a fost lansată în 2010 și se bazează pe o amplă cercetare a bestialului ”Experiment Pitești”, menit să frângă și să mutileze elita studențimii românești. Scopul site-ului este de a oferi acces liber la una dintre cele mai mari baze de date dedicate acestui subiect deosebit de complex asupra căruia planează încă multiple semne de întrebare. Iată prezentarea IICCMER: ”Pornit ca o inițiativă privată, demersul a fost inclus într-un proiect de cercetare mai amplu, dezvoltat într-o colaborare IICCMER – Fundația Konrad Adenauer România – Fundația Arsenie Boca. Alături de platforma online, a fost editată cartea ‹Pitești. Cronica unei sinucideri asistate› (Alin Mureșan) și a fost realizat documentarul ‹Demascarea› (regia: Nicolae Mărgineanu; scenariu: Alin Mureșan)”.

Geografia Exilului românesc

Portalul www.arhivaexilului.ro oferă accesul la o inestimabilă serie de fonduri arhivistice digitalizate ale unor personalități ale Exilului românesc (Monica Lovinescu, Ion Dumitru), totodată punând la dispoziția publicului larg colecții de publicații apărute în afara României: ”B.I.R.E”, ”La Nation Roumaine” sau ”România”. Potrivit IICCMER, ”platforma are un dublu rol: de a păstra în format digital numeroase documente ale exilului românesc și de a facilita accesul publicului la această arhivă. Proiectul ‹Geografia exilului românesc› a fost dezvoltat de IICCMER cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, având ca parteneri Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Facultatea de Științe Politice a Universității București”.

Măcelul din Închisoarea Tăcerii

Platforma www.memorialulramnicusarat.ro vizează aducerea în atenția publicului a regimului de exterminare a oponenților dictaturii comuniste în penitenciarul Râmnicu Sărat, supranumit ”Închisoarea Tăcerii”, din pricina condițiilor carcerale extreme ce urmăreau eliminarea lentă a deținuților politic. Aceștia erau supuşi unei izolări drastice (singuri în celule strâmte, friguroase) şi unui bestial regim de înfometare, tortură, bătaie animalică şi exterminare. În special, Râmnicu Sărat a reprezentat temniţa elitelor ţărăniste, deşi printre deţinuţi s-au numărat şi clerici (de regulă, greco-catolici şi romano-catolici), dar şi numeroşi alţi indezirabili cu greutate. Fruntașul țărănist Ion Mihalache a fost asasinat la Râmnicu Sărat, în 1963, la 81 de ani. Pe lângă informațiile istorice și mărturiile foștilor deținuți politic, site-ul cuprinde și un tur virtual al clădirii. Platforma online face parte dintr-un proiect mai amplu ce vizează transformarea fostei închisori într-un memorial.

Dramele femeilor din epoca Ceaușescu

Site-ul www.politicapronatalista.iiccr.ro (aferent proiectului ”Cei din lume fără nume”) este dedicat memoriei femeilor din perioada dictaturii ceaușiste și, în special, explică pe înțelesul tuturor suferințele generate de politica pronatalistă a regimului comunist. Potrivit prezentării IICCMER, ”site-ul conține un tur virtual ce transpune expoziţia din toamna anului 2012, din sala Foaier a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR), în curatoriatul Lilei Passima şi a lui Cosmin Manolache, organizată de IICCMER în parteneriat cu MNŢR”.