Europarlamentarii nu au dorit interzicerea totală a spionării jurnaliștilor

Parlamentarii europeni au votat împotriva unei încercări de a împiedica guvernele UE să poată introduce programe de spionaj pe telefoanele jurnaliștilor, pe motiv de securitate națională.

Marți, votul amendamentului privind Actul european privind libertatea presei a fost respins. Parlamentarii au argumentat că nicio autoritate nu va putea vreodată să folosească softul în baza acestor noi legi, deoarece nu ar putea fi în măsură să păstreze confidențialitatea telefonului unui jurnalist, așa cum prevedea amendamentul, scrie The Guardian.

În schimb, deputații europeni au ales o altă cale: nu interzicerea totală a programelor spyware, ci ceea ce au descris ca fiind o „interdicție de facto”. Noua clauză include garanții care obligă autoritățile naționale să garanteze confidențialitatea surselor jurnalistice, dar agențiile de securitate ar putea plasa pe telefoanele jurnaliștilor programe de spionaj dacă un guvern național consideră necesar.

”[Conform textului] astfel de măsuri [cum ar fi programele de spionaj] nu ar putea fi desfășurate atunci când investigațiile conduse de forțele de ordine nu au legătură cu activitatea profesională a jurnaliștilor. Prin urmare, utilizarea programelor de spionaj este efectiv interzisă în cazul investigațiilor care privesc activitatea profesională a furnizorilor de servicii media și a angajaților acestora”, a declarat Ramona Strugariu, raportor de opinie pe acest proiect de lege în Parlament, după votul de marți.

Deși votul de marți a inclus multe lucruri bune pentru industria media și, prin urmare, pentru păstrarea democrației, desigur că există și îngrijorări că multe state ar putea folosi lacunele din legislație pentru a spiona jurnaliștii. Cel puțin 180 de jurnaliști din 21 de țări au fost vizați de programul de spionaj Pegasus, potrivit consorțiului de investigații Forbidden Stories.