Rusia se folosește de dezinformare pentru a atrage extrema dreaptă din SUA de partea sa
Rusia și-a diversificat tacticile de dezinformare, cu scopul de a slăbi sprijinul SUA pentru Ucraina. Platformele alternative de socializare precum Parler, Gab și Rumble au fost folosite din ce în ce mai mult pentru a răspândi minciunile rusești, în încercarea de a atrage extrema dreaptă americană de partea sa.
În articolul din The Guardian se afirmă că Kremlinul a trecut la noi tactici de dezinformare, menite să slăbească sprijinul SUA pentru Kiev – în condițiile în care operațiunile sale militare stagnează, în cel mai bun caz. Pentru a face acest lucru, Rusia răspândit mai multe teorii ale conspirației despre laboratoarele de arme biologice americane din Ucraina și alte teme preferate ale dreptei americane. În majoritate cazurilor, acestea îl prezintă pe Putin ca pe un aliat în susținerea valorilor tradiționale, a religiei și a familiei în lupta împotriva ideilor „woke”.
În plus, unii legislatori republicani din Congres, în special membri ai grupului de extremă dreapta House Freedom Caucus, au preluat unele dintre mesajele pro-rusești axate pe costurile economice ale războiului pentru SUA. Aceștia au pus sub semnul întrebării acordarea de mai mult ajutor militar Ucrainei și au cerut o supraveghere mai strictă.
Cercetătorii care analizează dezinformarea spun că sinergiile dintre Kremlin și părți ale dreptei americane, în special mass-media de extremă dreapta, au devenit evidente. Această alianță discursivă a contribuit la răspândirea unora dintre cele mai mari falsuri de la începutul invaziei.
Un exemplu este prezentatorul Fox News Tucker Carlson. El a promovat unele dintre cele mai nefondate afirmații care contribuie la susținerea agresiunii Kremlinului. De exemplu, el a afirmat pe 24 februarie 2023 că obiectivul lui Biden a devenit „răsturnarea lui Putin și punerea tancurilor americane în Piața Roșie, pentru că, sigur, am putea gestiona Rusia odată ce îl răsturnăm pe dictator”. Pentru a face acest lucru, liderul de la Casa Albă ar continua să finanțeze eforturile militare ucrainene, în viziunea lui Carlson.
„Rusia nu scoate din nimic nici măcar cele mai aberante narațiuni ale sale – se bazează pe resentimentele și fisurile politice existente”, a declarat pentru The Guardian Jessica Brandt, director de politici la Brookings Institution, care urmărește dezinformarea și interferențele străine.
Ea a adăugat: „Așa că deseori aveți un fel de armonie – atât mesagerii Kremlinului, cât și figurile cheie din mass-media, fiecare din propriile motive, au interesul de a înjosi administrația pentru modul în care a gestionat criza ucraineană, de a amplifica neîncrederea în mass-media cu autoritate, de a juca pe seama scepticismului cu privire la originile Covidiei și a frustrării cu privire la măsurile de atenuare ale guvernului”.
De asemenea, Brandt a precizat că Rusia are „interesul de a promova vocile americane autentice care exprimă opinii care se aliniază cu obiectivele de politică externă ale Kremlinului. Și de aceea îi vedeți deseori că le dau retweet americanilor care aduc aceste argumente”.
În cele din urmă, articolul remarcă faptul că mass-media de stat rusească a schimbat unele teme discursive și a adoptat noi tactici pentru a-și atinge scopul. Potrivit a două rapoarte publicate separat luna trecută de Alliance for Securing Democracy și de Atlantic Council, Rusia și-a schimbat mesajele, trecând de la apărarea directă a invaziei la sublinierea impactului energetic și economic pe care îl are. Aceste teme par să aibă ecou în rândul unor politicieni republicani.
Articole asemănătoare
Editiadedimineata: Jocurile video ne pot îmbunătăți sănătatea mintală. Ce s-a descoperit?
Maria Ressa, laureată a premiului Nobel pentru Pace: Musk și Zuckerberg sunt „cei mai mari dictatori”
Marian Voicu, fondator Veridica.ro: „Rețelele sociale rămân principala sursă de amorsare, după care se amplifică”
Der Spiegel: La fel ca Polonia, România ar trebui pedepsită pentru încălcarea principiilor UE
Cum folosește AUR o teorie a conspirației ca să alimenteze violențele de la Parlament