Influencerii virtuali din China se confruntă cu abuzuri din partea angajatorilor
Influencerii virtuali devin tot mai populari și tot mai profitabili. China are una dintre cele mai mari piețe de acest gen din lume, însă una care ascunde numeroase abuzuri din partea celor care angajează și sprijină financiar acești creatori de conținut.
Poate te întrebi de ce ar vrea o companie să angajeze astfel de influenceri. Răspunsul e foarte simplu. Fiind complet virtuali, acești influencerii sunt disponibili oricând, sunt ușor de plasat în diferite ipostaze și sunt chiar mai ușor de creat după valorile unui brand, care pot varia de la aspecte fizice până la nivel comportamental. Practic, influencerul virtual este mijlocul ideal de advertising. Nu la fel se poate spune de oamenii reali.
Chiar și așa, China nu duce lipsă de influencerii în carne și oase, care fac jocurile murdare ale Beijingului fără niciun fel de obiecție.
Datorită (sau din cauza) acestei flexibilități, influencerii virtuali se dovedesc a fi o unealtă pe care unele companii o găsesc ca fiind foarte importantă, iar popularitea lor nu o caracteristică doar a Chinei. Conturile de VI sunt mai degrabă un curent care crește pe cât de subtil, pe atât de mult. La începutul acestui an, conștientăzând această popularitate, Meta a introdus norme de etică care să reglementeze folosirea influecerilor virtuali pentru că, la urma urmei, în spatele acestor oameni virtuali se află persoane reale.
Conform The Economist, piața de influenceri virtuali din China a fost cotată la peste 15 miliarde de dolari, iar trendul e crescător. Cu toate astea, cultura muncii din China și toxicitatea celor care angajează influenceri virtuali se dovedesc obstacole pentru persoanele din spatele acestor VI. Nu uita că până și cea mai cunoscută platformă online chinezească, TikTok, are parte de propria sa porție de condiții de muncă toxice și asta în sediile din SUA. La baza problemei stă cultura de muncă din China care a ajuns să afecteze și angajații americani.
Exemplul pe care The Economist îl oferă este cel al lui Carol, solistă într-un dintre cele mai populare trupe virtuale din China. Carol reclamă că a fost hărțuită online, suprasolicitată din cauza volumului de muncă și prost plătită. La prima vedere ai fi dispus să nu crezi că un influencer virtual poate să fie muncit din greu, însă nu trebui să scapi din vedere că ea este o solistă; asta înseamnă că trebuie să cânte și să danseze. Acest lucru se face cu ajutorul echipementelor de VR, în special cele care capturează întregul corp, astfel încât mișcările să fie cât mai umane.
Angajatorul lui Carol și al trupei din care face parte (A-soul, ilustrată în imagine) spune că declarațiile solistei sunt nefondate, 10% din profiturile generate de livestreamurile trupei fiind direcționate către oamenii din spatele fațadei virtuale. Anul trecut, Carol, pe cont propriu, a reușit să strângă într-o singură lună peste 300.000 de dolari din bacșișuri lăsate de utilizatori pe live-urile trupei. Cu toate astea, Carol spune că nu primește banii pe care ar trebui să-i primească și a anunțat că va părăsi trupa, iar o dată cu asta, va dispărea și Carol ca personaj virtual.
Meta a intuit foarte bine popularitatea acestor creatori de conținut –care preferă să nu se afișeze în mod direct– și a pus la punct acele norme de etică ce oferă ceva mai multă protecție decât, aparent, în China. Important de notat că această industrie se află (relativ) la început de drum, iar asta oferă șansa de a instaura bune-practici care să fie internalizate de pe acum de cei care consumă sau crează conținut în acest sector.
Articole asemănătoare
Autoritățile americane au confiscat criptomonede în valoare de peste 3 miliarde de dolari
Vom putea controla device-urile cu mintea? Planul ambițios al Meta pentru tehnologia AR
Decizie favorabilă a CEDO pentru un jurnalist turc, aflat de 4 ani în închisoare: Ankara i-a încălcat drepturile
Google admite că a crescut prețul pentru reclame online, fără să anunțe agenții de publicitate
Peste 300 de jurnalişti au fost reţinuţi în 2020. Comportamentul abuziv asupra femeilor jurnaliste, mai mare cu 35%