3 ani de la Colectiv: actorii principali, atunci și acum EXCLUSIV

Șaizeci de minute – atât a durat până când autoritățile s-au dezmeticit pe 30 octombrie 2015, seara în care clubul Colectiv a luat foc. Aproximativ o oră a trecut de când incendiul s-a declanșat, până când prima persoană cu funcție înaltă să dea o declarație.

Că România nu este pregătită de o tragedie de proporțille evenimentului ce a avut loc fix acum 3 ani – știm. Știam și atunci, deși mereu ni se pare că e puțin probabil să ni se întâmple nouă. Asta până când se întâmplă. Ce nu știam atunci, mai ales în primele momente, e că cei care au ieșit atunci în față, prin prisma rolurilor pe care le jucau, vor încerca să mușamalizeze starea deplorabilă în care se afla de fapt sistemul de sănătate.

Cum spuneam și la început, o oră a trecut până să apară primele reacții. Reprezentantul ISU de la vremea aceea, Adrian Marin, a declarat în primă instanță că nu se știe câte de persoane au decedat, dar că la ”la fața locului au fost trimise echipaje de stingere și toate resursele disponibile din punct de vedere medical, atât SMURD, cât și Ambulanță”.

Ulterior, aceeași persoană a spus, după ce echipele de control au realizat un control pe platforma Pieonierul (pe 4 noiembrie), că localul unde a avut loc tragedia ”nu figura în evidenţă atunci când s-a declanşat incendiul”.

În prezent, acesta nu mai ocupă poziția pe care o avea acum trei ani.

Următorul pe listă este, evident Raed Arafat, cel care a pus bazele Serviciulului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD). Acesta a fost prezent încă din noaptea incendiului. Puțin după miezul nopții, la aproximativ o oră jumate de la pornirea deflagrației, Arafat a afirmat că 25 de persoane și-au pierdut viața.

CITIȚI ȘI: 3 ani de la Colectiv: manipulările care au vrut să umbrească o tragedie EXCLUSIV

Însă cele mai interesant declarații ale șefului SMURD sunt făcute după ce haosul inițial a trecut. De exemplu, pe 11 noiembrie 2015, acesta afirma: ”Dacă aveam un copil l-aş fi dus la unul dintre spitalele din Bucureşti pentru că nu aveam în altă parte unde să îl duc”.

La aniversarea trecută, medicul susținea, în timpul unei emisiuni TV, că nu a avut niciodată impresia că persoanele care necesitau îngrijiri medicale pe termen lung puteau fi vindecate complet în țară: ”Pentru prima faza, adică faza acută, de primele o zi-două, spitalele, cel puţin asta s-a zis, că la acest moment, da, facem faţă. Dar nimeni nu cred că la un moment a zis că facem faţă în sensul că îi ţinem aici şi nu mutăm pe nimeni afară”.

La ora la care vorbim, cel ce a pus bazele SMURD se află în aceeași funcție. Adică, la momentul producerii tragediei, Raed Arafat era secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne, poziție pe care și-a menținut-o. Recent, România a realizat un exercițiu pentru un seism de magnitudine mare, condus de cel numit anterior. Concluziile sunt la fel de îngrijorătoare ca și ce s-a întâmplat după Colectiv: țara noastră nu este pregătită.

Nicolae Bănicioiu era ministrul Sănătății în funcție la vremea aceea. În noaptea de 30 spre 31 octombrie 2015, acesta l-a precedat și uneori l-a completat pe Arafat cu privire la situația celor afectați de deflagrație. Primele informații pe care le-am aflat din gura șefului de minister erau legate de starea spitalelor dar și de rezerva de sânge. Pe la 12 jumătatea noaptea, Bănicioiu a afirmat că nu mai sunt spitale libere și numărul de gărzi a fost suplimentat, ca apoi să spună, la ora 2 noaptea, că rezerva de sânge este completă, îndemnându-i pe oameni să se întoarcă a doua zi dimineața pentru a dona.

Ce a ultragiat publicul, în schimb, a fost antiteza declarațiilor acestuia. Pe 1 noiembrie, la numai două zile de la producerea tragediei, Bănicioiu a subliniat că nu este necesar niciun ajutor extern. ”Nu avem nevoie de nimic” a devenit, ulterior, epicentrul mâhnirii populației. Statul român nu avea nevoie de sprijinul partenerilor, însă la șase zile de la declarația de mai sus, același ministru și-a schimbat poziția: “Nu am spus niciodată că nu avem nevoie de ajutor”.

Amintim faptul că abia la șase zile de la eveniment mecanismul special european pentru găsirea unor locuri de îngrijire a pacienților în spitalele din Uniune a fost activat. Presa vremii memorează că concomitent, avioanele au început să decoleze. Destinația: un spital care putea să le ofere materialele necesare recuperării.

CITIȚI ȘI: 3 ani de la Colectiv: un salt dureros în presa din trecut EXCLUSIV

Politicianul român a ocupat, din 2012 până în 2014, funcția de minsitrul al Tineretului și Sportului, ca mai apoi să ocupe, timp de un an și ceva, poziția în care evenimentul de pe 30 octombrie l-a prins. Este neclar momentul în care acesta a părăsit funcția ocupată, însă este clar că la momentul în care Victor Ponta și-a anunțat demisia, și Guvernul său a plecat – asta se întâmpla pe 4 noiembrie. Plecarea unui întreg Cabinet a PSD a survenit la o zi de la începerea protestelor – cele mai masive pe care România le-a cunoscut vreodată.

La sfârșitul lunii mai a acestui an, social-democrații pierdeau teren. Cu alegerea lui Liviu Dragnea drept șef al partidului – după demisia lui Victor Ponta la ceva timp de la Colectiv -, neînțelegerile au început să iasă la iveală. Ca urmare, mai mulți PSD-iști au demisionat din partidul de guvernare și au trecut la proaspăta formațiune politică a ex-premierului. Printre aceștia, și Nicolae Bănicioiu. Pe 25 mai 2018, fostul ministru al Sănătății și-a anunțat trecerea.

Cu toate astea, unul dintre cele mai controversate personaje din povestea aceasta este primarul de atunci al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Pe 3 noiembrie 2015, a fost organizat un miting pentru demiterea edilului și a Guvernului, în Piața Universității, ca urmare a declarației că nu are ce să-și reproșeze și că din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal – deși ISU a declarat mai înainte că localul nu figura în baza lor de date.

Anul acesta, presa a fost foarte interesată de activitatea fostului primar, care a devenit și parte din dosarul deschis inițial in rem. La doi ani de la tragicul eveniment, magistrații de la Judecătoria Sectorului 4 l-au condamnat pe fostul primar Cristian Popescu Piedone la un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane – pedeapsă care a fost amânată pe un termen de supraveghere de doi ani. În 2018, mass-media nota faptul că ex-primarul a slăbit foarte mult.

Piedone a făcut și o declarație cu ocazia comemorării celor trei ani, făcută pe o rețea de socializare. Fostul edil o numește ”o confesiune de suflet”.

Dosarul Colectiv, în care sunt inculpați pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, cei trei patroni ai Clubului Colectiv, trei artificieri şi două societăţi comerciale (Colectiv Club SRL şi Golden Ideas Fireworks Artists SRL), precum și Cristian Popescu Piedone, Aurelia Ioficiu (şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti), Luminiţa Ganea (consilier în cadrul aceleaşi structuri) şi de Sandra Moţoc, referent superior în cadrul serviciului, a fost trimis în instanță la finalul lui 2016.

Deși cercetările au început încă din primele ore de după incendiu, dosarul a parcurs paşi puţini şi greoi. Cazul a fost plimbat între Judecătoria Sectorului 4 și Tribunalul Bucureşti. Cele trei dosare separate au fost reunite, în final, sub același.

Finalul verii din acest an a venit însă cu o veste proastă pentru familiile îndurerate ale celor ce și-au pierdut viața în urma evenimentului din clubul Colectiv: judecătorul Mihail Terceanu, cel care se ocupa de cauză, s-a pensionat. Dosarul, așadar, poate fi reluat. La termenul de pe 22 octombrie, noul judecător (Mihai Bălănescu) a acceptat propunerea procurorului de a nu-i mai audia încă odată pe patroni. Următorul termen este pe 9 noiembrie, când vor fi readministrate probe şi vor fi audiati primii 25 de martori.