Un proiect de lege brazilian anti-fake news stârnește îngrijorări în rândul presei

Un proiect de lege brazilian ce ar urma să limiteze răspândire dezinformării are parte de rezistență atât din partea organizațiilor jurnalistice, cât și din partea companiilor tech – vizate de potențialele măsuri legislative.

Printre măsurile incluse în PL 2630, cunoscută și sub numele de legea ”Fake News”, se numără:

• Interzicerea mesajelor în masă, dacă există un scop politic la mijloc;
• Obligarea oricări companii străină să aibă un reprezentant legal în Brazilia;
• Publicarea de rapoarte de către companiile tech, pentru fiecare caz de eliminare de conținut și demonetizare;
• Interzicerea încasării veniturilor realizate din conținutul de pe social media pentru politicieni;
• Obligarea YouTube de a plăti toate instituțiile media pentru conținutul de pe platforma sa, conform Poynter.

Organizațiile de verificare a faptelor, dar și alte instituții jurnalistice, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ambiguitatea limbajului folosit în cadrul proiectului. De exemplu, Bernardo Barbosa, redactor-șef adjunct al UOL Confere, semnatar verificat al International Fact-Checking Network, indică că legea „nu definește în mod clar ce este un conținut jurnalistic sau ce este o companie de jurnalism”.

„Știm deja că multe instituții care răspândesc dezinformări încearcă să pară o operațiune jurnalistică legitimă”, a mai spus acesta.

O părere similară are și Tai Nalon, co-fondator și director executiv al Aos Fatos: „Este greu de evaluat ce este jurnalismul profesionist și cine ar trebui să poată primi astfel de subvenții din partea platformelor. Cred că verificatorii de fapte ar putea fi, de asemenea, vulnerabili la abuzuri judiciare, pentru că unii congresmeni ar putea fi supărați că publicăm ceva spune că ceea ce împărtășesc este fals sau înșelător. Asta ne face vulnerabili”.

Îngrijorări cu privire la lipsa unor definiții clare au venit și din partea YouTube, o companie vizată puternic de proiectul brazilian. Însă alte aspecte ale aceleiași propuneri legislative ridică probleme mai mari platformei: obligativitatea emiterii unui raport detaliat pentru fiecare cont care încalcă termenii de utilizare – ceea ce ar presupune o muncă titanică pentru un serviciu de dimensiunile YouTube -, dar și exceptarea unor membri ai statului de la respectarea regulile YouTube.

Deocamdată, viitorul proiectului legislativ este incert, dat fiind faptul că legea anti-fake news nu a primit susținere din partea în camera inferioară a Congresului, unul dintre cele două organisme reprezentative cu drept de vot din guvernul brazilian.