Un proiect de lege al lui Dodon, criticat până și de presa rusă: „Provoacă în Republica Moldova un val rusofob”

Partidul lui Dodon a sperat ca, după alegerile prezidențiale dezastruoase, moldovenii rusofili se vor apropia și mai mult de socialiști, dacă acesta inițiază un proiect de lege prin care cetățenii pot alege în ce limbă să comunice cu autoritățile: rusa sau româna.

Însă efectul pe care proiectul legislativ l-a stârnit a fost unul aflat la polul opus de cel sperat. Pe termen lung, propunerea s-ar putea să joace în defavoarea socialiștilor moldeveni, care păstrează încă legătura cu Rusia și se bazează pe un electorat familiarizat cu limba rusă.

G4Media.ro notează că Nezavisimaia Gazeta, unul dintre cele mai importante cotidiene post-sovietice, considerat a fi apropiat de către serviciile secrete ruse, a criticat hotărârea socialiștilor. Într-un interviziu pentru gazeta citată, fostul ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Anatol Țăranu, este de părere că încercările partiduli lui Dodon de a mai se folosi de încrederea vorbitorilor de rusă va lăsa loc unui curent pro-românesc, agreat de către noile generații.

 „Legea referitoare la limba rusă ca limbă de comunicare interetnică a fost adoptată în 1989 și a fost atunci un fel de compromis. Acum însă deja a crescut o nouă generație de cetățeni moldoveni care nu vorbesc rusește. Ei sunt împotriva amendamentului propus la lege și sunt pentru extinderea sferei limbii române. În acest context se intensifică predispozițiile pro-românești. Numărul susținătorilor aderării Republicii Moldova la România este în creștere. Socialiștii nu țin cont de acest lucru, sperând că vor trece prin parlament propria inițiativă. Dacă se are în vedere că Partidul ‘Șor’, cu care Igor Dodon are relații, are 14 mandate, așteptările socialiștilor sunt de înțeles”, a afirmat Anatol Țăranu, pentru publicația rusă Nezavisimaia Gazeta.

Proiectul prevede ca autoritățile locale și centrale să comunice cu cetățeanul în funcție de preferința lingvistică a acestuia: fie cu cea de stat (denumită moldovenește în Constituție și românește într-o decizie a Curții Constituționale din 2013), fie cu cea rusă.

Propunerea mai subliniază că funcționarii publici vor fi nevoiți „să pună la dispoziție, la cerere, traducerea în limba rusă, să primească cereri în limba rusă și să răspundă în limba în care a fost făcută cererea, iar pentru documentele prezentate în alte limbi trebuie atașată traducerea în limba de stat”.