Un director TelDrum vrea ”să fie dat uitării” – va dispărea Nicoleta Pene complet din presă? EXCLUSIV

Poate fi dată uitării Nicoleta Pene, unul dintre persoanajele principale ale anchetei Teleormanleaks desfășurată de Rise Project? Nu e o întrebare filozofică, ci este bazată pe cererea formulată chiar de directorul TelDrum.

Pe scurt, Pagina de Media relatează că persoana în cauză a cerut mai multor publicații să șteargă toate materialele despre ea, sub pretextul ”dreptului de a fi uitat” (right to be forgotten). Aceasta a mai invocat și alte două articole din GDPR (General Data Protection Regulation).

„Vă solicit să respectați și să puneți în aplicare imediat dispozițiile imperative ale Art 66 din preambulul GDPR pentru a informa webmasterii și deținătorii de site-uri care stochează, prelucrează și diseminează, în orice mod, în mediul public virtual, informații și date despre persoana subsemnatului.

Pentru a se consolida „dreptul de a fi uitat” în mediul online, dreptul de ștergere ar trebui să fie extins astfel încât un operator care a făcut publice date cu caracter personal ar trebui să aibă obligația de a informa operatorii care prelucrează respectivele date cu caracter personal să șteargă orice linkuri către datele respective sau copii sau reproduceri ale acestora.

În acest scop, operatorul în cauză ar trebui să ia măsuri rezonabile, ținând seama de tehnologia disponibilă și de mijloacele aflate la dispoziția lui, inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa operatorii care prelucrează datele cu caracter personal în ceea ce privește cererea persoanei vizate.

Subliniez caracterul ilegal al informațiilor publicate în mediul online (fotografii și referirile cu privire la persoana mea), care, pe lângă faptul că nu dețin, sub nicio formă, acordul subsemnatului, sunt inexacte, defăimătoare și lipsite de orice suport probator (fac referire la fapte de natură penală nedovedite) afectează imaginea mea, a intimității și vieții mele de familie, cuprinzând date care duc foarte ușor, în mod direct sau prin coroborare, la identificarea mea și a datelor mele de identitate” – așa ar suna cererea Nicoletei Pene, relatează paginademedia.ro.

Paginademedia.ro notează că cererea formulată de Nicoleta Pene ar fi fost trimisă atât Rise Project, cât și altor publicații de renume ce au preluat știrea, precum Realitatea TV, Digi 24, B1 TV, TVR, EVZ, Adevărul și Știripesurse.ro.

Articolele pe care personajul principal din prima parte a anchetei le folosește ca și bază pentru solicitare sunt:

• art. 17 – afirmă că datele cu caracter personal trebuie șterse dacă acestea nu mai prezintă interes pentru public. În rest, intervine dreptul la liberă exprimare și la informare;
• art. 19 – se referă la obligația operatorului de a comunica ștergerea datelor și informarea celui ce a cerut acest lucru cu privire la situația operatorilor care au preluat datele, însă evident că nu se poate pune problema de așa ceva atât timp cât nu există un temei (vezi punctul precedent);
• art. 21 – subliniază că persoana în cauză se poate opune prelucrării și folosirii datelor, însă operatorul poate să nu respecte cerința dacă demonstrează că are ”motive legitime și imperioase care justifică prelucrarea și care prevalează asupra intereselor, drepturilor și libertăților persoane vizate”. 

Singurele două cazuri mediatizate, care au funcționat pe acest temei, sunt împotriva companiei Google și se referă la ștergerea unor linkuri despre ceva ce s-a întâmplat cu mai mulți ani în urmă și au avut câștig de cauză – într-un fel. Cu toate astea, unul dintre ele se referea la faptele unui om de afaceri care a fost și reabilitat, în timp ce celălalt a avut o sentință ceva mai vagă. În primul caz, o persoană aflată într-o situație similară a cerut instanței să dispară, de asemenea, de pe internet, însă a fost refuzat din cauza gravității faptelor. Chiar dacă faptele erau săvârșite în trecut și acesta și-a săvârșit pedeapsa, instanța a hotărât că este în interesul publicului să cunoască și antecedentele acestuia. Puteți citi mai multe despre cazurile amintite AICI și AICI.

Cu toate astea, cazul contabilei de la TelDrum nu pare atât de solid ca celelalte, întrucât firma în cauză este finanțată de la stat și de la Uniunea Europeană, reprezintă centrul a trei dosare de corupție, fiind de asemenea și o anchetă jurnalistică desfășurată în prezent. Așadar, dreptul publicului de a fi informat privind la investițiile pe care le face statul și unde se duc banii europeni ar putea fi câteva din motivele pentru care cazul Nicoletei Pene nu ar ține.

Totodată, în ultimul paragraf al scrisorii, reclamanta susține că datele din ancheta Rise Project ”duc foarte ușor, în mod direct sau prin coroborare” la identificarea sa și a altor date personale. Acestea nu reprezintă, însă, date cu caracter personal. De exemplul numele unui individ nu este considerat o informație privată, precum numărul de card, adresa de domiciliu și așa mai departe. Simpla menționare a numelui său sau publicarea pozei ar fi dus, inevitabil, la recunoașterea sa.

După ce compania Google a fost obligată de o instanță de judecată să elimine din motorul său de căutare niște linkuri ce făceau referire la o persoană – care ”a dorit să fie uitată” -, media a început să atragă atenția asupra cazului iar. Publicații precum The Guardian sau BBC au fost notificate că linkurile nu mai pot fi accesate de pe Google, lucru ce i-a determinat pe jurnaliști să expună asta – atrăgând o mai mare atenție asupra subiectului decât înainte. Acest fenomen se numește efectul Streisand, ca și actrița și cântăreața americană, a cărei tentativă de la începutul anilor 2000 de a cenzura fotografii cu locuința sa din Malibu a dus în mod neașteptat la publicarea lor pe scară largă.

Așadar, dacă scandalul despre care vorbim în prezent va fi dus la următorul nivel, în instanță, este incert dacă Nicoleta Pene ar avea sau nu câștig de cauză. Un lucru e cert: încercarea sa de a fi dată uitării va atrage și mai mult atenția asupra sa.