UE acuză Apple că a impus limitări nerezonabile dezvoltatorilor aplicațiilor de muzică

Uniunea Europeană și-a actualizat dosarul de acuzații în care Apple este învinuită că și-ar fi abuzat poziția dominantă pentru a impune limite nejustificate atât utilizatorilor, cât și dezvoltatorilor aplicațiilor de streaming de muzică.

Cazul a fost deschis de Comisia Europeană în urmă cu aproape doi ani, după ce Spotify a înaintat o plângere oficială împotriva gigantului american. CE a decis să renunțe la o parte din acuzațiile pe care le-a anunțat inițial, referitoare la sistemul de plată al Apple, care era folosit pentru orice tranzacție făcută pe aplicațiile de muzică.

Acum, autoritățile europene se concentrează pe cerințele contractuale pe care Apple le impune dezvoltatorilor. Uniunea le consideră „inutile și nerezonabile” pentru că defaforizează nu doar dezvoltatorii, ci și utilizatorii aplicațiilor de music-streaming. Conform The Wall Street Journal, aceste limite ar fi împiedicat aplicațiile să informeze utilizatorii că există și alte metode prin care își pot plăti abonamentele lunare, unele care ar fi putut fi mai ieftine dacă nu erau făcute prin sistemul Apple.

Compania se declară mulțumită de faptul că o parte din acuzații au fost eliminate, dar a adăugat că spera ca autoritățile europene să „înceteze urmărirea unei plângeri care nu are niciun merit”. Spotify a reacționat la rândul ei și a cerut Comisiei urgentarea cazului, acuzând Apple că a dat dovadă de „comportament anticoncurențial și practici neloiale ce au adus prejudicii consumatorilor și au defavorizat dezvoltatorii”, citează WSJ.

Noile acuzații aduce Apple vin în urma unor mai multor decizii ale Uniunii Europene menite să reducă din practicile dăunătoare ale Big Tech. În ultimele două luni, UE a ținut să le reamintească marilor companii tech că noile legi ce vor reglementa spațiul și piața digitală (DMA și DSA) vor intra în vigoare curând, iar pregătirile trebuie făcute din timp.

Dacă Apple va fi găsită vinovată în acest proces, gigantul riscă o amendă de până la 10% din profiturile anuale și obligată să-și schimbe clauzele contractuale. Până la decizia finală, însă, compania poate face recurs.