O cercetare arată cum interacționează spaniolii cu „știrile întâmplătoare”

Pentru acest studiu, au fost realizate și analizate interviuri semi-structurate cu 50 de consumatori de știri întâmplătoare din Spania.

Un nou studiu realizat de Manuel Goyanes de la Universitatea Carlos III de Madrid și Marton Demeter de la Universitatea Națională a Serviciului Public din Budapesta descrie modul în care oamenii apreciază cognitiv știrile pe care le întâlnesc online din întâmplare, aflăm de la Journalism Research News. Pentru acest studiu, au fost realizate și analizate interviuri semi-structurate cu 50 de consumatori de știri întâmplătoare din Spania.

„Știrile întâmplătoare” sunt cele care intră în două categorii:

  1. informații de presă publicate de obicei de mass-media tradițională, care sunt partajate pe rețelele de socializare;
  2. sugestii algoritmice cu conținut redus de informații, promovate de platforme pe baza implicării anterioare a utilizatorilor.

Studiul „Dincolo de pozitiv și negativ: înțegerea fenomenologiei, tipologiei și impactului expunerii la știri întâmplătoare asupra vieții cotidene a cetățenilor” a fost publicat în revista științifică New Media & Society.

Întrebați, printre altele, ce-i face să se oprească la știrile din prima categorie și să interacționeze cu ele, participanții au răspuns, în diverse forme, că sunt știri care se referă la „ceva foarte șocant sau ceva care te provoacă”. Subiecte precum schimbările climatice, violența (mai ales cea asupra femeilor) și catastrofele naturale au intrat în enumerări.

A doua categorie a fost descrisă ca „enervantă” și dominată de informații cărora nu li s-a acordat prea multă atenție.

Prima categorie i-a ajutat pe utilizatori să-și înțeleagă viața socială, dar a doua a avut puțin efect asupra vieții lor. Un exemplu de știre cu impact a fost oferit de Juan Ramón (arhitect) și se referă la cazul lui Julen, un copil care căzuse într-o fântână în Totalán (Malaga) și care a murit în cele din urmă:

„Când copilul a căzut în fântână, au fost oameni acolo, nu știu câte zile, încercând să-l scoată afară. Când în cele din urmă au reușit să ajungă la el și să scoată corpul, îmi amintesc că era cam trei sau patru dimineața și eram la o petrecere cu prietenii mei. Deodată, am scos telefonul pentru a-mi verifica Facebook-ul și am văzut toate poveștile despre asta.”

Interviurile cu participanții la studiu au dezvăluit numeroase variabile și nuanțe în ceea ce privește efectele știrilor și implicarea cititorilor. Utilizatorii sunt singurii care decid dacă să caute sau nu mai multe detalii despre un subiect peste care au dat într-o știre întâmplătoare, în funcție de factori situaționali, cognitivi și comportamentali.