Ideile preconcepute ale jurnaliștilor le influențează articolele

În anumite cazuri controversate, precum cel al armelor chimice din Siria, modul în care jurnaliștii percep evenimentele și redactează articolele coincide cu linia oficială de gândire a guvernelor.

În anumite cazuri controversate, precum cel al armelor chimice din Siria, modul în care jurnaliștii percep evenimentele și redactează articolele coincide cu linia oficială de gândire a guvernelor. Aceasta este una dintre concluziile studiului „Modul de tratare a evenimentelor: cum au tratat evenimentele în desfășurare mass-media din SUA, Marea Britanie și Rusia, în cazul armelor chimice din Siria”, publicat de Christian Baden (Hebrew University of Jerusalem) și Katsiaryna Stalpouskaia (LMU München) în revista Journalism Studies.

Potrivit site-ului Journalism Research News, cercetătorii au analizat toate articolele despre cazul Siriei și al armelor chimice din trei ziare: The Guardian, New York Times (NYT) și Izvestia. Cantitatea finală de articole după eliminarea duplicatelor a fost de 438, 468 și respectiv 89.

În cadrul cercetării, autorii au aflat că multe articole conțin afirmații despre unele dovezi despre care deja se vorbise în societate și, deci, cu care jurnaliștii fuseseră în contact. Pe de altă parte, argumentele privind inexistența armelor chimice în Siria au fost în mare parte ignorate. NYT a prezentat cele mai puține omisiuni sistematice realizate în acest caz discutat internațional.

În privința infirmării existenței armele chimice, au fost acceptate doar dovezile care proveneau de la surse de nivel înalt, dar probele au fost ulterior respinse de alte dovezi care susțineau gândirea deja existentă sau ideile care discreditau sursele citate.

Principala constatare a fost că seturile de idei dominante, odată stabilite în mintea jurnaliștilor, îi ghidează pe aceștia atunci când evaluează fapte și dovezi. Deși pe parcurs au apărut idei noi despre armele chimice din Siria, niciunul dintre ziarele studiate nu și-a revizuit semnificativ ipotezele inițiale.

Autorii sugerează că aceste interpretări nu sunt finale. Potrivit acestora, alte studii ar trebui să investigheze diferite tipuri de știri politice și să identifice factorii care-i determină pe jurnaliști să reconsidere anumite idei preconcepute pe care le dețin. De altfel, ideile personale ale jurnaliștilor este un fenomen normal (numit „bias”) care face ca publicațiile să se diferențieze între ele. Important este ca jurnaliștii să nu prezinte fapte și date false în articolele lor, chiar dacă uneori au ocazia de a-și exprima opinia.

Foto: Engin Akyurt (Pixabay)