Românii cu studii superioare, mai predispuși la a crede teorii ale conspirației

Conspiraționismul e una dintre multele boli ale secolului XXI, iar pandemia de coronavirus ne-a dat o palmă peste față în privința pericolului pe care aceasta o reprezintă în – paradoxal – lupta cu o altă boală.

Nu au scăpat nici românii de febra teoriilor conspiraționiste, ca și multe alte popoare. De la cip-uri implantate sub piele prin vaccinuri, la crearea artificială a virusului pentru controlul populației, online-ul românesc le cunoaște pe toate.

Însă, contrar unor preconcepții, persoanele cele mai predispuse să creadă în teorii nu sunt cei cu studii gimnaziale. Din contră, o analiză realizată de sociologul Cătălin Stoica și antropologul Radu Umbreș, parte a unui studiu internațional, relevă faptul că persoanele cu mai mult de 8 clase, inclusiv studii academice, sunt mai susceptibile gândirii conspiraționiste.

Iluzia atot-cunoașterii și neîncrederea în autorități, printre posibilii factori

Una dintre explicațiile oferite de către antropologul Radu Umbreș în editorialul publicat în Libertatea se referă la falsa impresie de superioritate într-un domeniu a oamenilor cu studii superioare: „Prestigiul social asociat diplomei îi poate face însă să se simtă mai competenți decât sunt cu adevărat, în timp ce persoane cu mai puțină educație tind să-și decline competența de înțelegere către cei care, aparent, «se pricep mai bine»”.

În plus, în articolul publicat în jurnalul Societăți Europene, cei doi autori susțin că lipsa de încredere în autorități este, conform Sondajului Valorilor Mondiale, invers proporțională cu nivelul de educație.

„Această relație este valabilă indiferent de compoziția politică a guvernului în momentul în care au fost efectuate diferite valuri de WVS în România. În acest caz, educația ar putea surprinde și lipsa de încredere în guvern și în poveștile sale oficiale. Această ipoteză are implicații politice importante. Un studiu Gallup realizat în 140 de țări a constatat că «lumea pune mai multă încredere în sfaturile medicilor de la profesioniștii din domeniul medical decât de la guverne» (Stevens și Ron-Levey 2020)”, afirmă studiul.

Vârstnicii și cei cu înclinații politice tradiționaliste, predispuși la a crede teorii ale conspirației

Mai mult decât atât, sociologul Cătălin Stoica și antropologul Radu Umbreș au descoperit că persoanele trecute de a doua tinerețe sunt mai predispuse să creadă teorii ale conspirației. O explicație ar fi metodele limitate de informare la care au bătrânii acces, precum și scepticismul indus de perioada comunistă – „când versiunile oficiale ale evenimentelor erau deseori manipulate, iar informația reală circula în rețele alternative”, după cum explică Umbreș.

O altă categorie de persoane la care s-a observat predispoziția către o gândire conspiraționistă este cea a persoanelor tradiționaliste, conservatoare, de stânga. Rolul jucat de PNL la guvernare i-ar fi determinat pe voanții profilului identificat mai sus să devină mai sceptici la discursul public oficial.

 

sursa foto: Digi24.ro