Rețelele de socializare nu își asumă responsabilitatea apărării democrației în online
Reprezentanții Facebook, Twitter și Google s-au întrunit marți să discute despre provocările cu care rețelele sociale se confruntă în reglementarea libertății de exprimare și protejarea democrației. Rezultatele au demonstrat că aceste companii sunt mult mai pricepute la a identifica problemele decât la a le rezolva.
Conferința numită ʺLibertatea de exprimare în mediul online: Platformele de Rețele Sociale și Viitorul Democrațieiʺ le-a dat celor mai mari competitori șansa să își exprime punctele de vedere în legătură cu valul de știri false și rolul pe care îl au rețelele de socializare în crearea unui public informat despre beneficiile democrației. Aceștia și-au asumat majoritar pozițiile de deținători de informații, respingând însă ideea de a avea mai multă responsabilitate.
Facebook, Twitter și Google au gestionat problemele specifice cu succes. Managerul Twitter din Marea Britanie a declarat că la compania pe care o conduce se confruntă cu aproximativ 6.4 milioane de conturi cu activitate suspicioasă în fiecare săptămână.
Directorul de politici al Youtube a specificat că Google a creat instrumente care s-au dovedit eficiente în detectarea spam-urilor și a unor persoane suspecte care promovau dezinformarea, însă amenințările au fost detectate și eliminate.
Companiile au dificultăți în a identifica cât de mult trebuie să se implice în moderarea conținutului și cum trebuie să aplice moderarea. Rezultatele s-au reflectat în ghiduri cu conținut slab, vag și creat pentru a acorda spațiul necesar companiei să își exerseze instrumentele de moderare.
Această problemă se reflectă cel mai bine în felul în care modul în care companiile luptă cu dezinformarea. Cei mai mulți membri ai conferinței au specificat că știrile false circulau înainte ca platformele de socializare să intre în scenă. Directorul Youtube a menționat că beneficiile platformelor, unul fiind să permită membrilor publicului expunerea acțiunilor opresive ale guvernelor, depășesc orice amenințare de distribuire a știrilor false.
Vicepreședintele de politici publice și comunicare al Facebook a declarat că „nu există niciun acord asupra prevalenței știrilor false, propagandei, dezinformării pe platforma noastră”. Dar pentru o companie care colectează o cantitate impresionată de date despre tot ceea ce face o persoană online și în afara ei, pare ciudat că nu poate să-și dea seama cât de răspândită este informația falsă sau cât de departe se răspândește.
Reprezentatul Youtube a declarat că Google analizează informațiile și consideră că cea mai mare provocare este zona dintre știri și opinii. Sistemul Google recunoaște când oamenii caută conținut de știri și nu vor să prezinte conținut hiperpartizan.
Reprezentantul Twitter consideră că tipul de moderare care ar opri răspândirea știrilor false nu ar trebui să fie responsabiliatea rețelelor sociale.
Problema principală e că Facebook, Twitter și Google vor să fie apărători ai internetului pentru că le aduce benfecii legate de utilizarea serviciilor și vizitele multor utilizatori, dar nu doresc să își asume responsabilitatea rolului.
Articole asemănătoare
Un jurnalist din Zimbabwe, arestat pentru ”incitare la ură” la scurt timp după ce a publicat o investigație
Lucian Mîndruță, din nou pe TV. Va prezenta emisiunea “Ediția de Dimineață”, la Digi24
UE este cea mai de încredere sursă de știri despre războiul din Ucraina. Jurnaliștii, pe locul trei
Elon Musk s-a răzgândit cu privire la Twitter. Vrea, din nou, să cumpere platforma
Un jurnalist britanic, colacul de salvare pentru șase femei migrante blocate într-un camion