Recomandările redacției: Viitorul jurnalismului este incert

În această ediție a recomandărilor redacției, am ales câteva articole care abordează un subiect foarte important pentru noi și pentru misiunea noastră: viitorul mass-media. Bineînțeles, ambele articole sunt scrise de jurnaliști americani și abordează probleme întâlnite pe piața americană. Cu toate acestea, de la începutul anilor 2000, industria media din România, la fel ca multe alte țări, a folosit exemplul american ca model nu doar pentru deciziile de business, ci și pentru modul în care se face jurnalism.

Așa că, într-un fel, ceea ce se întâmplă în media americană se va reflecta, mai devreme sau mai târziu, și la noi. Acesta este motivul pentru care credem că articolele pe care le puteți citi mai jos nu sunt relevante doar pentru modul în care va prevala jurnalismul de peste Ocean, ci și pentru industria de pe continentul european.

• THE ATLANTIC – Is American Journalism Headed Toward an ‘Extinction-Level Event’?

Articolul discută recenta criză din industria de știri, concentrându-se pe concedierile și reducerile semnificative de personal de la instituții media importante, precum Los Angeles Times, Time Magazine și National Geographic. Autorul atribuie declinul mass-mediei tradiționale de știri la diverși factori, inclusiv impactul internetului, dominația giganților din domeniul tehnologiei, precum Google și Meta, și dinamica în schimbare a implicării publicului.

Se observă că declinul are loc în mijlocul unei economii în plină expansiune, ceea ce sporește perplexitatea situației. Sursele tradiționale de venit, cum ar fi modelele bazate pe publicitate, au fost perturbate, iar creșterea așteptată a numărului de cititori în timpul unui ciclu electoral prezidențial nu s-a materializat. Articolul atrage atenția asupra diminuării rolului Facebook ca sursă de știri din cauza modificărilor aduse algoritmului său, ceea ce afectează și mai mult traficul și veniturile din publicitate pentru organizațiile de presă.

În încercarea de a atenua acest declin, sunt analizate posibilitatea inițiativelor filantropice sau chiar o intervenție guvernamentală directă, care ar putea consta în credite pentru publicațiile care fac angajări, creșterea bugetului pentru reclame de interes public sau chiar obligarea prin lege a giganților din tech să compenseze instituțiile media pentru conținutul afișat pe platforme – o inițiativă care deja există în țări precum Franța și Australia, cu mici diferențe.

Articolul se încheie prin sublinierea urgenței de a găsi o soluție pentru declinul industriei de știri și sugerează că o redresare bazată pe piața liberă ar putea să nu fie suficientă.

• THE WASHINGTON POST – Journalism may never again make money. So it should focus on mission

Între timp, editorialistul Perry Bacon vorbește despre dubla criză cu care se confruntă America: ascensiunea unei mișcări radicale și antidemocratice în cadrul unui partid politic important (cel Republican) și lupta continuă a industriei jurnalistice. Articolul pledează pentru o reorganizare a sectorului jurnalistic pentru a se concentra mai direct pe problemele presante ale țării, oferind o misiune și un scop clar care ar putea spori viabilitatea sa financiară pe termen lung.

Autorul sugerează trei tipuri de jurnalism pe care americanii ar trebui să fie dispuși să le finanțeze: știri guvernamentale și politice, jurnalismul de supraveghere care examinează entitățile puternice și, în cele din urmă, jurnalism cultural. Aceste domenii sunt considerate esențiale pentru abordarea crizelor majore din America, cum ar fi tendințele antidemocratice, puterea corporatistă, problemele societale, schimbările climatice și declinul legăturii industriei cu comunitatea.

Bacon pledează pentru un peisaj jurnalistic care să meargă dincolo de relatarea politică tradițională, extinzându-și atenția la nivel local și statal, analizând politicile și evitând falsele echivalențe în reportaje. Autorul subliniază faptul că jurnalismul nu trebuie să fie plictisitor sau excesiv de negativist, ci poate prezenta soluții la probleme și poate implica publicul în mod pozitiv.