Protestul anti-mască, unul dintre simptomele divizării societății. Cine profită de pe urma tensiunilor

Acesta este un articol de opinie

În cam toate bulele sociale, protestul e principalul subiect de discuție. Pe deoparte, unii laudă inițiativa manifestanților, numindu-i chiar ”eroi”, iar de cealaltă parte, protestatarii sunt catalogați ca fiind inconștienți, fără empatie sau de-a dreptul desprinși de realitate. În aceeași măsură, se vorbește despre politică: tabăra manifestanților acuză guvernarea de ”dictatură medicală”, ceilalți acuză protestatarii că sunt la cheremul AUR.

Însă divizarea nu e un fenomen nou în România, ci mai degrabă unul care se acutizează treptat. De vină nu sunt nici protestele, nici postările de Facebook, nici măsurile de protecție, nici propagandiștii de serviciu și nici pandemia. Lipsa dialogului – și, în speță, și a organului care să-l gestioneze – este principala cauză a situației antiteice în care ne aflăm. Articolul ăsta nu-și propune să vorbească despre cei care au participat la protest și cei care au stat acasă, ci despre prăpastia din societate care este exploatată de terți.

Lipsește dialogul 

Să începem cu ceea ce e evident: oamenii erau nemulțumiți. Fie că e vorba de simpla purtare a măștilor, de lipsa ajutorului economic sau de adoptarea haotică a unor măsuri, oamenii și-au manifestat plângerile public.

E ilegal? Din fericire, nu. Au dreptate în ceea ce spun? Depinde pe cine întrebi.

Poți să crezi că Guvernul e depășit de situație dar să porți în continuare mască. Poți să consideri că masca e dăunătoare și să nu o porți, atât timp cât ești conștient de riscuri și de amenda pe care o să o plătești. Poți să nu fii de acord cu nimic din ce au spus oamenii din stradă, pentru că fiecare are dreptul la opinia sa. (Șocant, dar e o precizare necesară). Doar pentru că cererile manifestanților pot părea altcuiva fără sens, nu înseamnă că ei au mai puțin drept de a se exprima. Înseamnă doar că fiecare privește lucrurile diferit, iar singurul mod prin care doi indivizi pot să-și înțeleagă diferențele este prin dialog.

Vorbeam la început despre diviziunea din societate. Polarizarea societății se manifestă și prin acceptarea unui singur narativ ca fiind bun, fără a lua în considerare celelalte variabile. Este mirajul rețelelor sociale: în fața ecranului, ne exprimăm opiniile mai ușor, protejați de valul de pixeli, dar în realitate, exprimarea opiniei este unilaterală. Nu ne mai interesează răspunsul celuilalt, am dat send și ne-am făcut remarcați.

Derapajele nu au lipsit

Dincolo de dreptul indiscutabil al participanților la protestele de ieri de a-și exprima nemulțumirile, au existat și câteva derapaje grave, profund condamnabile.

De exemplu, minoritatea maghiară a devenit ținta scandărilor rasiste a mai multor protestatari din Pitești, relatează ArgesulOnline.ro. „Afară, afară, cu ungurii din ţară”, au strigat cele câteva sute de participanți la mitingul din Pitești.

În București, după ce cei mai mulți protestatari plecaseră spre case, câteva sute de persoane au început să fie agresive cu jandarmii. Aceștia au aruncat în forțele de ordine cu sticle, pietre și petarde. Violențe au fost înregistrate și în alte zone ale țării, precum și alte acte de vandalism. Fie că ele au fost făcute cu un scop sau din pur teribilism, acestea aduc o umbră asupra oricărui mesaj ar fi vrut protestatarii să transmită.

Cine are de câștigat și cine lipsește din peisaj

În timp ce cetățenii se acuză – fiecare pe ce căi are la dispoziție – unii pe alții, există și un grup care profită.

Alianța pentru Unirea Românilor speculează niște sentimente care se regăsesc în fiecare dintre noi, sub o formă sau alta: de nesiguranță, de nerăbdare, în speranța că vor câștiga și mai mult capital politic. Miza posibil să nu fie nici electorală, ci mai repede de credibilitate (putând să justifice anumite mișcări politice sub aspectul dorinței ”poporului”).

Este același motiv pentru care figuri politice din AUR, cum ar fi fosta membră AUR Diana Șoșoacă sau George Simion, se aciuează de tot felul de mișcări: unirea Basarabiei cu România, incendiile din secțiile de spitale și așa mai departe.

La polul opus nu se află nimeni. Deși tensiunile din societate se agravează, reacția conducerii de la București lipsește. Doar vicepremierul Dan Barna a spus, marți, că deși cetățenii au dreptul de a protesta, manifestațiile de zilele trecute sunt ”fasciste” – genul de declarație politicianistă, care înfiripă o urmă de apreciere de la electoratul său, dar care nu ajută de fapt la rezolvarea situației.

În acest moment, scopul ar trebui să fie restabilirea încrederii. Este vital ca manifestațiile să nu scape de sub control, ci să se păstreze în normele dialogului coerent, iar restul populației să primească răspunsuri vitale pentru a putea în continuare să respecte restricțiile adoptate.