Presa străină judecă la sânge competența României: 4 scenarii posibile

Pe bună dreptate, capacitatea României de a face față cerințelor venite odată cu preluarea preșidinției Consiliului UE a fost pusă la îndoială. Principalele motive de îngrijorare par a fi disputele politice, discrepanța dintre cerințele societății civile și realizările legiuitorilor și problemele cu lupta anti-corupție.

Nu numai oficiali importanți de la Bruxelles, precum președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și-au expus public îndoielile, ci și presa străină a analizat profund punctele slabe ale României.

Editorialul semnat de redactorul-șef al Deutsche Welle, Robert Schwartz, privind capacitatea României de a se descurca în cele șase luni – abia începute – de conducere, este cel mai critic editorial străin apărut până acum pe această temă. Pe scurt, incapacitatea țării noastre de a își atinge agenda pe plan european s-ar trage de la PSD și relația de servitudine dintre Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea. În analiza cuprinzătoare, Schwartz descrie gafele făcute de premierul României de când a preluat funcția de șef al Guvernului, și îl numește pe liderul social-democraților ”puternicul său maestru păpușar”.

”Până în prezent, ascultătoarea matroană a partidului Dăncilă a îndeplinit instrucțiunile date de puternicul său maestru păpușar, Liviu Dragnea, fără să clipească – recitând retorica naționalistă și anti-UE în tot acest timp. Ea și echipa ei vor arăta snobilor imorali din restul Europei cum se conduce politica pentru românii din România – cel puțin așa cred suporterii. Le vor citi actul de revoltă: Toți acești snobi care nu pot vorbi românește, făcându-i ținta glumelor în presă; care pot vorbi numai pe hârtie limbi străine; care încurcă capitala muntenegreană Podgorica cu Pristina la televiziunea live. Da, o să le arate ea lui Merkel, Macron, Kurz, iar tuturor celor oricare ar fi numele lor – uneori uită numele partenerilor săi europeni. Cel puțin așa a făcut Dăncilă în București. Și pentru a-și oferi mai multă încredere în sine, înainte de a începe atacul, portalul propagandistic rus Sputnik a numit-o recent „Politicianul Român al Anului „. Rușine oricui ar gândi de rău de distincția.”

Concluzia este una mai amară: interesul intern al social-democraților români i-ar ține prea ocupați pentru a reprezenta un pericol pentru Europa. Deși titlul se referă în general la România (”E puțin probabil ca incompentența ridicolă a României să afecteze UE”), redactorul-șef al DW își începe ultima idee vorbind despre ”Dragnea, Dancila & Co”. La sfârșitul aceluiași paragraf, este subliniată diferența dintre Executivul condus de Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis.

Nu este singurul material de acest gen. Emerging Europe a publicat, în ultima zi din 2018, un editorial semnat de Craig Turp. Englezul stabilit în București notează că ”Nici o țară nu a fost niciodată mai puțin pregătită, mai puțin calificată și mai puțin dispusă să-și asume președinția rotativă a Consiliului European decât România”. În materialul intitulat ”Romania cea nepregătită”, expatul notează că incapacitatea de a conduce Consiliul UE este vina Guvernului, ”în multe privințe moștenitorul Imperiului Otoman, creând în mod deliberat haos pentru a-și masca deficiențele”.

Acestea sunt doar două exemple, însă nu sunt excepții de la regulă. Planează scepticism asupra capacității României și nu doar pe plan extern – și pe bună dreptate.

Scenariul ”bună-credință”

E posibil ca interesul crescut al jurnaliștilor europeni pentru pasul făcut de România în prezent să se datoreze regimului pe care l-a avut până acum aproximativ trei decenii: cel comunist. Aș fi argumentat că premiera momentului (țara noastră nemaiavând până în prezent această funcție) ar putea fi o cauză pentru interesul special, însă și Bulgaria s-a aflat în aceeași poziție, chiar cu un an în urmă.

Se pune și întrebarea de ce acum. Ordinea trio-urilor este cunoscută cu mult înainte – în 2030, de exemplu, vor conduce pe rând Olanda, Slovacia și Malta.

S-ar putea, desigur, să fie vorba doar de un interes special, bazat pe situația tensionată din România din ultimii ani și de pe scena politică actuală. O preșidinție defectuasă a Consiliului UE poate afecta pe termen mediu și lung relațiile interne și externe, putând chiar afecta idealul european. Este de la sine înțeles că motive de grijă, totuși, există, dacă ne uităm la peisajul românesc post-decembrist.

Să fie vorba de persoanje din umbră?

Este de luat în calcul și varianta unei denigrări făcute – sau finanțată, mai repede – de o organizație ocultă, necunoscută publicului. Este ideea pe care Partidul Social Democrat a tot promovat-o în ultimul timp, aceea a așa-zisului ”stat paralel”.

Miza, în acest caz, poate fi puterea. Denigrarea actualei conduceri de la București – nu și cea mai strălucită – ar putea însemna favorizarea unei agende diferite de cea a coaliției PSD-ALDE.

Nu în ultimul rând

În penultimul rând, un alt scenariu posibil se referă la o campanie de lobby a opoziției, miza fiind una simplă: promovarea campaniei proprii la următoarele alegeri – cele pentru fotoliul de la Cotroceni – și câștigarea popularității pe termen lung.

Deși puțin probabil, ar putea fi vorba de o campanie de lobby a puterii. E un scenariu greu de crezut (luând în calcul scena politică) dacă se creează așteptări foarte mici, orice realizare – fie ea și puerilă – ar putea însemna o realizare.

Luând în calcul cele patru scenarii prezentate, intervine întrebarea: care este miza? Ce se urmărește: o privire de ansamblu asupra viitorului UE – în contextul în care oricum peisajul este tulburat de diferite elemente -, sau promovarea unor interese particulare?