Parlamentul olandez vrea să închidă principalul site contra dezinformării al Uniunii Europene

Încă de la invazia Crimeei, perioadă care a coincis, în mare măsură, cu debutul fenomenului știrilor false, statele Uniunii Europene au încercat să găsească o strategie care să se opună acestui fenomen. Era o întreagă discuție, dacă vă amintiți, despre ce buget are la dispoziție Rusia pentru a finanța rețeaua sa de canale media la nivel internațional și, pe de altă parte, ce buget are, sau ar trebui să aloce, Uniunea Europeană pentru a contracara un set de acțiuni cu care lumea pur și simplu nu se mai confruntase.

Ei bine, unul dintre rezultatele acestui efort este website-ul euvsdisinfo.eu, cu alte cuvinte url-ul pentru EU vs DISINFORMATION, un proiect al East Stratcom Task Force. O platformă care promovează, în principal, cele mai importante campanii ale aparatului de propagandă rusesc, explicând, bineînțeles, de ce le consideră a fi dezinformări. Exemple: recentele alegeri din Rusia și neregulile care au fost semnalate în cadrul scrutinului, fenomenul războiului hibrid reprezentat de celebrii omuleți verzi, dar și altele. Sigur, ca o notă aparte, ar trebui remarcat că acest website al Uniunii Europene are „fabulosul” număr de aproape 30.000 de like-uri pe Facebook, ceea ce ar trebui, totuși, să dea de gândit cu privire la ce înțelege prin eficiență echipa care coordonează acest proiect.

Dar nu asta este știrea. Ceea ce atrage atenția specialiștilor în domeniu în acest moment este faptul că însuși parlamentul olandez dorește închiderea acestui website. Chiar săptămâna aceasta, forul legislativ menționat a adoptat o moțiune prin care cere guvernului olandez să solicite Bruxelles-ului închiderea euvsdisinfo.eu. Cât despre motivul invocat, acesta se referă în principal la faptul că Uniunea Europeană nu ar trebui să decidă care sunt știrile false și care cele adevărate, cu alte cuvinte să nu se substituie jurnalismului independent. Nu e mai puțin adevărat, însă, că euvsdisinfo a fost luat în colimator cu ceva vreme înainte, mai precis în momentul în care o serie de publicații olandeze și-au văzut câteva articole listate de această platformă ca fiind dezinformare. Bineînțeles, acestea au ripostat, cerând în instanță daune de 20.000 de euro pe zi în cazul în care reputația nu le-ar fi fost reabilitată.

Având în vedere, însă, că printre articolele la care se face referire se află inclusiv un text care analizează doborârea avionului MH-17, părțile beligerante ale acestei inițiative care, iată, ajunge până la Bruxelles, devin mult mai vizibile pentru opnia publică. Rămâne numai să vedem în ce fel va face dreptate instanța europeană și în ce interval de timp, pentru că, deși poate acum nu pare, acest caz va fi elocvent pentru felul în care vor arăta atât jurnalismul cât și războiul informațional în următoarea perioadă. Adică cel puțin pentru viitorii șase ani în care Vladimir Putin va fi președinte.