Parlamentarii europeni acuză țările UE că subminează încercările de a proteja jurnaliștii
Parlamentarii europeni acuză statele membre că încearcă să diminueze eficiența legislației UE care ar proteja atât jurnaliștii, cât și libertatea presei.
Consiliul UE este acuzat că încearcă să influențeze directiva anti-SLAPP propusă pentru prima dată de Comisie în aprilie 2022. Această legislație ar permite judecătorilor să respingă rapid procesele nefondate împotriva jurnaliștilor, denumite SLAAP (Strategic lawsuits against public participation), o formă de intimidare pentru a-i împiedica să vorbească despre chestiuni de interes public, conform Euronews.
Propunerea ar stabili, de asemenea, mai multe garanții procedurale și căi de atac, cum ar fi despăgubiri pentru daune și sancțiuni disuasive pentru lansarea de procese abuzive.
Votul Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) este programat să aibă loc joi. În cazul în care va fi adoptată, aceasta va fi votată de legislatori, după care va sta la baza negocierilor cu statele membre.
Propunerea Comisiei a fost denumită „Legea Daphne”, în onoarea jurnalistei malteze asasinate Daphne Caruana Galizia.
Al doilea scandal într-o lună
Acesta este al doilea scandal într-o lună care implică Consiliul UE și care ridică semne de întrebare cu privire la opiniile acestuia cu privire la libertatea presei. La începutul acestei luni, un acord între cele 27 de state membre cu privire la Actul european privind libertatea presei (EMFA) a fost puternic criticat de organizațiile pentru libertatea presei, deoarece a implicat o excepție care permitea ascultarea jurnaliștilor.
Articolul 4, introdus de Franța și la care s-a opus doar Germania, urmărește să se asigure că guvernele nu pot „reține, sancționa, intercepta, supune la supraveghere sau percheziționa și confisca” jurnaliștii pentru a le descoperi sursele, cu excepția cazului în care acest lucru este „justificat de o cerință imperativă de interes public”, în timp ce utilizarea programelor de spionaj ar urma să fie limitată doar la „infracțiuni grave”.
Cu toate acestea, activiștii pentru libertatea presei se tem că acest articol ar putea fi folosit pentru a întări și mai mult controlul unor state asupra jurnaliștilor.
Articole asemănătoare
Criza din Ucraina: o cronologie a evenimentelor
Un fake news de proporții a apărut în presa online: ”Primul caz de coronavirus în România”
Viralul zilei: După Neversea și plăcuțele personalizate, PSD n-a scăpat nici la Untold
Pot autoritățile să închidă, în timpul stării de alertă, site-urile care publică informații false?
Algoritmii de pe social media ar trebui reglementați, susține organul consultativ al Angliei în domeniul AI