O trecere în revistă a tensiunilor dintre Cîțu și Vlad Voiculescu. Cum s-a ajuns la demitere

Relația dintre prim-ministru și ministrul Sănătății nu a părut a fi în cele mai fericite momente ale sale, în ultima vreme, culminând cu cel mai recent scandal: modificarea criteriilor de carantinare a localităților și municipiilor.

MediaStandard face o trecere în revistă a evenimentelor care au iscat tensiuni între premierul liberal Florin Cîțu și ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, culminând cu demiterea acestuia.

19 ianuarie: schimbarea lui Valeriu Gheorghiță de la CNCAV

Valeriu Gheorghiță a fost pus la conducerea Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 pe vremea când liberalii conduceau singuri. După ocuparea fotoliului de la Sănătate de către Voiculescu, acesta ar fi dorit ca deciziile CNCAV să revină Ministerului, fapt care ar fi stârnit animozități la vârful țării, după cum scria Adevărul.

Valeriu Gheorghiță ar fi amenințat inclusiv cu demisia, după cum au afirmat surse pentru ziarul citat, însă Vlad Voiculescu a afirmat că „nu există absolut nicio tensiune” între el, medicul militar și premier. Lucrurile au fost tranșate de șeful Cabinetului, care a spus, mai mult sau mai puțin subtil, că CNCAV se află în subordinea prim-ministrului, iar ministrul Sănătății nu poate spune dacă Valeriu Gheoghiță „pleacă sau nu”.

1-6 februaire: Formularele de testare din școli

Deși contrele au început inițial între Vlad Voiculescu și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, cu privire la modelul de formulare pe care părinții trebuiau să-l semneze la începerea noului semestru. În final, în scandal a intervenit și premierul Cîțu, de partea lui Cîmpeanu.

La momentul respectiv, liderul de la Palatul Victoria a afirmat: „Nu trebuie să vină lumea cu formularul completat la școală. Ar trebui să citim comunicatul Ministerului Educației în acest sens”.

Mai mult decât atât, acesta a fost întrebat, la momentul respectiv, dacă există tensiuni între el și ministrul Sănătății. „Nu există tensiuni. Da, ne mai contrazicem, pentru că informația nu ajunge la noi în același timp“, a spus Cîțu, conform Edupedu.

15 februarie: „Sunt foarte mulţi oameni care vorbesc fără să înţeleagă cum se face un buget”

Câteva zile mai târziu, pe surse au apărut informații că Vlad Voiculescu și-ar fi exprimat nemulțumirea cu privire la posibilitatea scăderii bugetului. Atunci, premierul a făcut o declarație tranșantă, aparent îndreptată către ministru.

„Nu este adevărat şi asta arată că avem foarte mulţi oameni în spaţiul public care nu ştiu să citească un buget, este şi o explicaţie pentru faptul că suntem astăzi aici cu România. Sunt foarte mulţi oameni care vorbesc în spaţiul public fără să înţeleagă cum se face un buget, fără să înţeleagă cum se citeşte un buget şi aruncă aceste informaţii. Repet, Ministerul Sănătăţii are 11,43 miliarde de lei, buget mai mare decât anul trecut, un an special, cu cea mai mare criză de sănătate în ultima sută de ani şi am alocat mai multe resurse într-un an în care nu o să avem aceeaşi situaţie, în plus, suntem cu aproape 2 miliarde mai mult decât am avut în 2019, când era un an normal, deci toate aceste discuţii în spaţiul public sunt ori pentru că oamenii nu înţeleg şi nu ştiu şi nu ştiu să citească un buget ori vor să facă doar scandal şi atât, ceea ce este trist, pentru că totuşi noi trebuie să mergem mai departe, economia trebuie să meargă mai departe şi nu trebuie să stăm în fiecare zi să-i educăm pe oameni cum să citească un buget”, a spus Cîţu, conform G4Media.

În aceeași zi, Voiculescu a afrimat că bugetul „este un pic mai mare anul acesta faţă de anul trecut”, dar „nu este suficient”.

4 martie: Scandalul datelor privind vaccinarea

Poate cel mai cunoscut scandal dintre ministrul susținut de USRPLUS și premierul liberal este cel al datelor privind vaccinarea, publicate fără știrea și voia colegilor de guvernare.

Mai exact, Ministerul Sănătății a publicat pe portalul Guvernului două seturi de date: unul cu informații relevante privind pandemia (numărul de teste, de decese, de pacienți COVID internați), iar altul cu informații privind numărul de doze de vaccin administrate pe fiecare centru și căror categorii.

La începutul săptămânii următoare, Cîțu a declarat că a discutat cu şeful Corpului de Control al Guvernului cu privire la legalitatea publicării acelor date, iar în replică, Voiculescu a afirmat că informațiile trebuie să fie disponibile cetățenilor.

Ulterior, premierul a trimis Corpul de Control la ministerul Sănătății, a ieșit la iveală și că exista un sistem paralalel de vaccinare, pentru rudele angajaților din MApN (după cum a arătat Buletin de București), dar și că un consilier a primit acces la date pe un calculator de uz personal.

Pe 8 martie, Voiculescu a afirmat: „Ministerul Sănătății a publicat joi, în premieră, date referitoare la pandemie și vaccinare: pentru prima dată, am oferit publicului informații absolut firești și nefiltrate, de interes public. Vorbim de date privind pandemia, defalcate pe județe, și pe centre de vaccinare. (…) Premierul a fost interpelat pe acest subiect de o instituție a statului și a solicitat, procedural, Corpul de Control să verifice dacă nemulțumirea este justificată. Vreau să subliniez că aș fi făcut la fel: nu există nici un conflict între mine și premierul Florin Cîțu”. 

16 martie: Unde sunt paturile ATI?

Premierul Florin Cîțu a declarat la mijlocul lunii martie că numărul de paturi a scăzut de la începutul anului, la momentul respectiv România având 1.408 locuri la ATI pentru pacienții COVID-19. Începutul anului coincide și cu preluarea mandatului de ministru al Sănătății a lui Vlad Voiculescu, acesta depunând jurământul cu două zile înainte de Crăciun, pe 23 decembrie 2020.

În replică, Voiculescu a afirmat că „paturile n-au dispărut. Când vorbim de paturi raportate, vă spuneam că (…) nu întotdeauna raportările sunt cele corecte. Nici măcar un singur pat din ATI nu a dispărut prin magie în ultimele luni”, dar și că va fi crescută capacitatea cu aproape 190 de paturi, conform Digi24.

8 aprilie: Ministrul nu știa că decedații de COVID sunt înmormântați dezbrăcați

Un alt scandal s-a lipit rapid de ministrul Sănătății, care nu era la curent cu faptul că persoanele decedate de COVID-19 erau înmormântate fără haine. Acesta a spus, în fața jurnaliștilor, că un astfel de ordin nu există. Ulterior, acesta a afirmat că nu el a scris ordinul după care s-au luat cei care au efectuat înmormântările.

Presa notează, însă, că fix acest lucru era explicat în ordinul de ministru, adoptat în mandatul lui Nelu Tătaru: „Cadavrele contaminate (…) care au fost autopsiate, se îmbălsămează cu caracter obligatoriu la sfârșitul autopsiei pentru a preveni transmiterea infecției. Aceste cadavre se igienizează, dar nu se efectuează asupra lor manopere de cosmetizare și nici nu se îmbracă, înainte de a fi introduse în sac”. 

Întrebat despre acest incident, Cîțu s-a arătat un pic mai blând față de colegul său de coaliție, în ciuda faptului că acesta a insistat în fața jurnaliștilor că ordinul cu pricina nu este real. „Am văzut că a făcut o declaraţie, apoi a venit şi şi-a cerut scuze. Am discutat cu el, voi mai discuta. A avut o conferinţă de presă după prezentarea raportului (n.r. – referitor la pregătirea celui de-al treilea val al pandemiei) în şedinţa de Guvern, a prezentat din raport şi de atunci vine în faţa dumneavoastră aproape săptămânal cu declaraţii de presă va veni şi în continuare cu declaraţii de presă săptămânal”, a spus premierul.

9 aprilie: Evacuarea Spitalului Foișor și declarațiile paralele

Vineri, 9 aprilie, Raed Arafat a semnat ordinul de transformare a Spitalului de Ortopedie Foișor în spital COVID. Documentul a fost semnat și de ministru, responsabilitatea evacuării fiind a DSU, iar spitalul aflându-se în administrația Capitalei.

Incidentul a stârnit furie în rândul opiniei publice, dat fiind faptul că au fost scoase din spital inclusiv persoane care fuseseră operate cu o zi înainte. Tensiuni au fost și în Guvern, când ministrul Sănătății a ținut o declarație de presă… chiar în timpul conferinței premierului.

Evacuarea Spitalului Foișor a fost și prima oară când Florin Cîțu a vorbit despre o posibilă demisie, afirmând că „este vorba de onoare aici, să vedem dacă mai există onoare în România. Nu cred că este normal după ce se ia o decizie, să intervină prim-ministrul să vorbească și cu primarul Bucureștiului, și cu manageri, și cu manageri de la DSP, să se implementeze o decizie luată de toată lumea în cunoștință de cauză”.

„Remanierea sau o decizie despre un ministru din cabinet o va lua doar premierul, iar aceste discuții nu se discută, ele se vor anunța”, a mai afirmat liberalul, conform Europa Liberă.

De cealaltă parte, Vlad Voiculescu a afirmat că ”Foișor” nu este în subordinea Ministerului și că nu poate interveni… nu înainte de a mai stârni controverse.

Înainte de începerea declarației de presă, ministrul și persoanele din jurul său au avut o dilemă: cu sau fără mască? Inclusiv Vlad Voiculescu poate fi auzit pe filmare întrebându-se dacă să își pună masca sau nu, în timp ce un consilier îi spune că ar trebui să o poarte, întrucât „la Antena 3 se vorbește despre fără măști, la mare, la munte”. 

12 aprilie: Voiculescu a lipsit de la conferința de presă după tragedia de la Babeș

Apoi a urmat tragedia de la Spitalul Babeș, când unitatea ATI mobilă montată în fața instituției a intrat în avarie și au decedat trei persoane conectate la oxigen. Seara târziu, premierul și șeful DSU au ținut o conferință de presă, însă marele absent a fost ministrul Sănătății.

Florin Cîțu a afirmat că a ieșit public pentru că a văzut că „administratorii sau reprezentanții statului fug în aceste momente, fug de comunicare”. „Cetățenii au nevoie să comunicăm mai mult în aceste momente. Au nevoie să venim să le explicăm, de aceea l-am adus în această seară lângă mine pe domnul Arafat. Să explice exact ce s-a întâmplat, o să răspundă la întrebări, o să spună ce știm până acum. Nu trebuie să mai fugim de comunicare. Trebuie să venim, să comunicăm transparent românilor, de fiecare dată”, a mai spus acesta.

13-14 aprilie: Picătura care a umplut paharul

Incidentul care pare că a pus capăt răbdării premierului liberal are legătură cu publicarea, în Monitorul Oficial, a unui ordin de ministru semnat de secretarul de stat din MS, Andreea Moldovan, prin care era schimbată modalitatea de calcul în cazul carantinării localitățiilor. Florin Cîțu nu ar fi avut la cunoștință această informație,

Miercuri dimineață, presa a început să vorbească întâi pe surse despre demiterea lui Vlad Voiculescu, ulterior Cîțu anunțând, printr-un comunicat oficial, că a trimis președintelui Iohannis documentele de revocare din funcție a lui Vlad Voiculescu și demiterea Andreei Moldovan. Dan Barna va fi ministru interimar al Sănătății, conform G4Media.

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *