O publicație ungară pro-guvernamentală se întreabă „de când aparține Roșia Montană României?”

Un editorial publicat de site-ul ungar pro-guvernamental Magyar Nemzet a stârnit discuții în presa noastră, întrucât acesta pune la îndoială apartenența Roșiei Montane la România.

Textul, asumat de publicația favorabilă autocratului Viktor Orban, sugerează că peisajul minier Roşia Montană, înscris marți în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, ar aparține Ungariei, afirmând că speră că „cele 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint vor rămâne în pământul natal”, conform G4Media.ro.

„Rezerva de aur a Ungariei este în prezent de 94,5 tone. Prin urmare, să sperăm, cel puțin până când roata morii de aur a istoriei se va întoarce, că cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal, respectiv resursele de platină și molibden pe care le exploatează companiile străine”, se arată în articol.

Din informațiile puse la dispoziție de Digi24, este prima oară când Budapesta ridică pretenții directe cu privire la Roșia Montană. În trecut, oficiali guvernamentali au sugerat că exploatarea minieră ar dăuna mediului înconjurător în ambele țări, în timp ce, în 2013, guvernul aflat sub conducerea lui Viktor Orban a afirmat că peisajul minier este al Europei Centrale, fiind astfel necesară respectarea regulilor europene.

Citiți articolul integral mai jos, după cum a fost redat de G4Media:

„În zilele noastre nu este simplu să se înţelegă ce înseamnă ca un stat să dispună de mine de aur proprii, Or, Transilvania şi zona de sus erau bogate în metale nobile. Doar în zona de lângă Roşia Montana funcţionau în acele vremuri 300 de companii de mină şi peste 800 de mori, scrie Magyar Nemzet, citată de Rador.

În urmă cu peste 110 de ani zona Munţilor Apuseni răsuna de zgomotul acestor mori. În Roşia Montana, aflată în „pătratul aurului” nu exista încă noţiunea de minerit cu cianuri, sau cu distrugerea naturii din jur, respectiv şi a culturii. Umbra acestei distrugeri se simte an de an în acest oraş minier cu un mare trecut, unde geologul renumit Ferenc Wanek a afirmat că zona era stăpânită cu mult înaintea lui Hristos mai întâi de agatârcii înrudiţi cu sciţii.

Trebuie să menţionăm aici şi poezioara lui Octavian Goga „Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă”, aplicată pe ilustrata care însoţeşte acest material. Începutul poeziei de pe ilustrată spune multe aici, deoarece nu trebuie decât să punem întrebarea: De când aparţine Roşia Montana de România?

De aceea sperăm ca cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal (rezerva de aur a Ungariei este în acest moment de 94,5 tone), respectiv cine ştie câtă platină, molibden la care speră frmele străine. Măcar atât timp cât nu se mai întoarce roata morii de aur a istoriei.”