Naționalism 101: cum se răspândește discursul iliberal pe teritoriul Europei

Se spune uneori că mulțimea are memoria scurtă. Totodată, după cum a afirmat George Santayana, ,,Cei care nu cunosc istoria sunt condamnați să o repete”. Presupunerea că există o legătură între cunoașterea întâmplărilor trecute și atitudinile, opiniile și convingerile pe care le au oamenii în prezent nu este una deplasată sau exagerată. A înțelege că cei neștiutori sunt mai predispuși să creadă istorii inventate și explicații nefondate venite din partea vreunui demagog înseamnă a conștientiza fragilitatea unei structuri sociale și politice moderate.

Oricum, lăsând deoparte ipotezele pesimiste și prevestirile apocaliptice, faptul că se constată o răspândire a ideilor naționaliste și o creștere a numărului adepților acestora în statele europene nu poate fi negat. De-a lungul timpului s-a putut observa faptul că naționalismul duce la lipsa de toleranță, discriminare și diferite forme de abuz. Faptul că o asemenea situație este atât în dezavantajul victimei, cât și în dezavantajul agresorului, pare să fi dispărut din conștiința colectivă a europenilor, atât de atenți în ultimele decenii la menținerea și dezvoltarea unui sistem politic supranațional și inclusiv.

Manifestări ale naționalismului în Europa

Ungaria

Poate unul dintre cei mai vocali politicieni care, prin discursul lor politic, se situează în extrema dreaptă este Viktor Orbán, premierul Ungariei. Ținând cont că Ungaria este o republică parlamentară, înseamnă că un astfel de politician este cel mai puternic om din stat. Atitudinea Ungariei față de cetățenii străini, în special față de imigranții proveniți din zone defavorizate, s-a dovedit a fi una surprinzător de ostilă. Potrivit The Guardian, în anul 2018 Parlamentul Ungariei a adoptat o lege numită ,,Stop Soros”, care stabilește pedeapsa cu închisoarea pentru cetățenii sau ONG-urile care ajută imigranții sosiți ilegal în țară să primească documentele necasare sau vreo formă de azil, ceea ce este în contradicție cu directivele Uniunii Europene

De fapt, ura lui Orbán față de George Soros și de implicarea străinilor în Ungaria a mers atât de departe încât, tot în 2018, premierul a forțat închiderea campusului unei universități de prestigiu finanțate de către miliardarul american, mișcare ce a reprezentat încununarea eforturilor prim-ministrului de a-l demoniza pe Soros. În urma presiunilor acute exercitate de premier, Universitatea Central Europeană a fost nevoită să-și închidă campusul și urmează să-și mute sediul în SUA. Un articol publicat de New York Times îl citează pe decanul universității:

„Acest lucru nu are precedent. O instituție americană a fost izgonită dintr-o țară care este un aliat NATO. O instituție europeană a fost eliminată dintr-un stat membru al U.E.”

Marea Britanie

Desigur, faptul că în Marea Britanie există o puternică tendință naționalistă nu reprezintă nicio surpriză, luând în considerare recenta despărțire a Marii Britanii de Uniunea Europeană din data de 31 ianuarie, după mai mulți ani de negocieri. Chiar dacă majoritatea voturilor în favoarea Brexitului nu a fost una covârșitoare, rezultatul reprezintă cu siguranță voința unui segment al populației sedus de discursurile populiste, care găsesc drept cauză a oriărei probleme sociale sau politice existența imigranților pe teritoriul statului. Trebuie amintit și faptul că majoritatea celor tineri și majoritatea celor cu educație superioară au votat împotriva părăsirii Uniunii Europene, conform statisticilor furnizate de Lord Ashcroft Polls.

Italia

Un alt stat în care efervescența naționalistă își face simțită prezența este Italia. După cum au arătat alegerile generale din 2018, Liga Nordului este cel mai popular partid al statului, obținând aproximativ 37% dintre voturi. Liderul partidului, Matteo Salvini, este un naționalist convins, iar partidul se poziționează, chiar dacă nu în mod oficial, în extrema dreaptă a spectrului politic.

Potrivit independent.co.uk, partidul lui Matteo Salvini iese în evidență printr-o atitudine agresivă la adresa conducerii de la Bruxelles, promovarea naționalismului și încercarea de a crea anumite ,,pierderi de memorie” în conștiința italienilor referitoare la fascismul interbelic și legile antisemite fasciste. De asemenea, Salvini a redus autonomia academică a profesorilor și a încurajat manifestări violente ale xenofobiei.

Din funcția de vice-premier, Salvini le-a cerut italienilor să îi acorde mai multă putere. În condițiile în care Luigi Manconi, directorul Biroului Național Anti-Discriminare din cadrul Ministerului Egalității de Șanse, a declarat pentru The Guardian că „în Italia, xenofobia crește exponențial”, inițiativele lui Salvini sunt cel puțin îngrijorătoare. Afișând un comportament tipic pentru un demagog, Salvini a afirmat că „valul rasismului este pur și simplu o invenție de stânga”.

România

Nici statul nostru nu a scăpat de tendințele naționaliste și extremiste răspândite în ultimii ani în Europa. Discursul celor de la PSD din anii trecuți seamănă izbitor de tare cu cel al lui Viktor Orbán, făcând din George Soros un inamic fictiv, aproape în totalitate responsabil pentru neajunsurile poporului. Influențe xenofobe și antisemite au putut fi observate de multe ori în declarațiile social-democraților, precum postarea de pe Facebook cu titlul ,,Au ajuns străinii să ne conducă țara?”, care, conform Digi24, a fost făcută chiar înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2019.

Totuși, xenofobia a atins un nou nivel în acest an, fapt ce reiese din cele întâmplate la sfârșitul lunii ianuarie, în comuna Ditrău. În cadrul acestui incident, câteva sute de locuitori ai Ditrăului, cu cetățenie română, dar de etnie maghiară, s-au revoltat împotriva a doi muncitori din Sri Lanka, veniți să lucreze la fabrica de pâine. Aceștia i-au determinat pe cei doi srilankezi să renunțe la locul de muncă și să plece din Ditrău și au susținut că nu vor accepta sosirea imigranților în comună, fiindu-le teamă că străinii vor pune in pericol atât integritatea culturală, cât și cea fizică, a locuitorilor. Acest incident este corelat cu discursul și influența lui Viktor Orbán și, din nefericire, se crede că nu este un incident izolat.

Mecanismele ascensiunii naționalismului

Din toate cele prezentate mai sus pot fi trase anumite concluzii despre modul în care naționalismul se răspândește: în primă fază, este necesară existența unui demagog cu abilități sociale și putere persuasivă îndeajuns de mare pentru a câștiga încrederea unui segment consistent al populației; ulterior, acesta împarte lumea între adevăratul popor și inamicii acestuia, fără să existe niveluri intermediare; apoi, demagogul promite că doar el este cel care poate rezolva problemele cu care se confruntă poporul; faza următoare presupune întreprinderea unor acțiuni discriminante, menite să înlăture orice fel de opoziție și să creeze un fals simț al siguranței; ultima fază, în care nu ar trebui să se ajungă niciodată, este deschisă de momentul în care acesta a preluat toată puterea și continuă cu perioada sa de conducere.

1 Comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *