Spre sfârșitul acestei săptămâni, treisprezece formațiuni politice din PPE au primit scrisori de scuze din partea premierului ungar, Viktor Orban. Un gest neașteptat, dat fiind faptul că în urmă cu numai o săptămână, acesta a susținut că cel mai probabil, Fidesz va fi exclus.

Relația din ultima vreme a formațiunii lui Orban și Partidul Popular European a fost una tensionată și complicată. A limita conflictul dintre premierul Ungariei și familia europeană doar la politicile stricte adoptate de guvernul de la Budapesta ar fi o greșeală – la mijloc se află și atacuri repetate la adresa valorilor și personalităților PPE.

Apele tulburi ale extremei drepte

Luând-o cronologic, Ungaria a început să dea semne de destabilizare ca și actor european în anul 2015, când și-a intensificat discursul anti-refugiați. Ca urmare a măsurilor luate de către Fidesz pentru a preveni Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mustrat guvernul maghiar pentru că nu a furnizat hrană pentru solicitanții de azil care locuiau în centrele de detenție.

La mijlocul lui 2018, Ungaria a mai făcut un pas spre regimul strict împotriva imigranților – în luna iunie a fost promulată legea ”Stop Soros”, după filantropul George Soros. Noua lege, elaborată de premierul Viktor Orbán, creează o nouă categorie de infracțiuni, numită „promovarea și sprijinirea migrației ilegale”. Aceasta le interzice persoanelor și organizațiilor de a oferi orice fel de asistență imigranților fără acte. Activiștii spun însă că legea încalcă grav drepturile omului și este un pericol pentru democrație, întrucât este formulată atât de larg încât autoritățile ar putea să aresteze pe cineva care oferă hrană unui migrant fără acte pe stradă sau chiar participă la un raliu politic în favoarea drepturilor sale.

La câteva luni de la promulgarea legii amintite anterior, Ungariei i-a fost retras dreptul de veto în cazul drepturilor omului din Parlamentul European. A fost primul pas făcut de către comunitatea europeană pentru sancționarea statului condus de Orban, însă ideea de a exclude Fidesz din PPE nu se întrezărise – aceasta va veni abia la sfârșitul lunii februarie.

Mărul discordiei

Dacă este să analizăm discursul primului europarlamentar anti-Orban, ne dăm seama că picătura care a umplut paharul ar fi fost atacurile repetate la adresa Uniunii Europene, dar și o campanie de dezinformare. Cu doar cinci zile înainte de prima propunere de excludere a Fidesz, Guvernul de la Budapest a promovat pe Facebook un colaj foto cu George Soros și Jean-Claude Juncker, lider al Partidului Popular European. Alături de pozele lor se regăsește și textul “Ai dreptul să ştii ce îţi pregăteşte Bruxellesul!”.

”Trebuie să îi excludem din rândurile noastre pe Orbán şi partidul său. Nu trebuie să facem parte din acelaşi grup cu Orbán, care întreţine relaţii de prietenie în mod declarativ cu figurile extremei drepte, ca de exemplu cu Steve Bannon şi cu alţii asemănători lui din Franţa şi Italia”, a subliniat europarlamentarul Ingeborg Gräßle (CDU), preşedintele Comisiei pentru control bugetar.

CITIȚI ȘI: Juncker și Soros, persoanjele unei noi campanii de dezinformare orchestrată de Orban. Reacțiile Comisiei Europene

Cu toate astea, amânarea anunțării intenției de excludere ar fi fost tocmai asemănările politicii lui Orban cu cele ale lui Salvini, din Italia. Într-un interviu acordat EurActiv, un membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a spus că PPE nu vrea să amplifice conflictul cu Viktor Orban. Teama formațiunii politice europene este să nu-l determine pe premierul maghiar să se alieze cu formațiuni extremiste din alte state europene. Un alt motiv al întârzierii PPE ar fi că Fidesz dă cei mai mulți eurodeputați din partea Ungariei.

Pe 24 februarie, cu o zi înainte de declarațiile lui Gräßle, Partidul Țărănesc din Croația (HSS) a demarat procesul de ieșire din PPE din cauza formațiunii politice a lui Orban. ”Nu putem sta alături de lideri precum Viktor Orban care încearcă să propage ura”, a declarat unul dintre liderii partidului, după ce unul dintre forurile partidului a votat în unanimitate ieșirea.

Cum a răspuns orban

Situația părea că nu poate fi mai rea, însă Orban a reușit să stârnească și mai tare PPE-ul împotriva sa, după ce i-a numit ”idioți utili ai stângii” pe liderii grupurilor ce au cerut excluderea Fidesz. Cu toate astea, Manfred Weber i-a spus premierului Ungariei că prezentarea scuzelor ar fi una dintre condițiile pentru rămânerea în familia politică europeană.

Gestul de a trimite scrisori grupurilor parlamentare poate părea, la început, o încercare de a îngropa securea. În timp ce liderul Ungariei și-a exprimat scuzele față de colegi, afirmând că l-a citat de fapt pe Lenin şi a intenţionat să critice o anumită politică şi nu anumiţi politicieni. Cu toate astea, conform unei copii a scrisorii adresate liderului politic belgian Wouter Beke, premierul maghiar nu are intenția să își schimbe într-adevăr politica anti-migranți și discursul eurosceptic.

Mai precis, Orban susține în mesaj că Ungaria nu-și va schimba abordarea privind problema migrației, iar excluderea sa din familia europeană nu va determina Guvernul condus de el să-și reconsidere politica.

Viitorul fidesz în ppe

Partidul Popularilor Europeni va vota peste cinci zile, pe 20 martie, soarta Fidesz în familia europeană. Deși Viktor Orban a respectat una dintre cererile lui Manfred Weber pentru a nu fi îndepărtat, premierul Ungariei nu pare că vrea să facă o schimbare substanțială – deși alegerile sale au fost criticate dur atât de comunitatea europeană, cât și de activiști (de exemplu, pentru ”legea sclaviei” sau refuzul de semnare a Pactului ONU pentru o migrație sigură).