Mitul ”ambulanței negre” – cum poate fi transformată o știre falsă într-o isterie națională
Povestea ambulanței negre care fură copii pentru prelevarea ilegală de organe e mai mult un mit urban, însă un subiect fierbinte pentru media. Copii care ar fi ademeniți în dubiță apoi abandonați pe câmpuri, fără organe însă cu o pungă de bani în cavitatea toracică. Deși nu a existat vreodată o dovadă care să lege o autospecială medicală de traficul cu organe, acest subiect s-a ridicat, o vreme, la rangul de isterie.
Exemplul perfect că un mit urban nu este așa ușor de îngropat este tocmai cazul de la începutul lunii iulie, când o scriitoare a fost agresată în zona Gara de Nord de către mai mulți oameni care credeau că mașina pe care o folosește pentru promovarea cărților sale în toată țara este, de fapt, acea ambulanță. Lucru pe care, desigur, Poliția nu a putut să îl confirme când pe autovehicul scria mare „Ambulanţa pentru Literatură”.
În septembrie 2016, un autovehicul al unui serviciu de urgențe medicale vopsit într-o culoare închisă, ce corespundea descrierii din popor a ”ambulanței fantomă”, era observat în cartierul bucureștean Drumul Taberei. Ulterior, s-a dovedit că mașina aparținea de fapt Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă București. Nici măcar neagră n-ar fi fost, ci albastră, și colaborează și în prezent cu SMURD și Serviciul de Ambulanță în cazuri extreme.
Însă la vremea respectivă, postul Antena 1 a stors pe cât se poate acest subiect. “Aparitie suspecta in creierii noptii! Unde e masina?” sau “Avem dovada! Ambulanta neagra exista!” sunt câteva din titlurile folosite de televiziunea amintită, deși nu se putea confirm că mașina era folosită în traficul de organe.
„În imaginile surprinse se poate observa o maşină de culoare neagră, pe care scrie SERVICIU DE AMBULANŢĂ.
Dar știm cu toţii că pe ambulanţele spitalelor apare numărul de telefon la care să apelezi în caz de urgenţă, 112 sau numărul de telefon al clinicilor particulare de care apartine mașina respectivă. Ei bine, pe acest vehicul negru apărea doar numărul 005, care nu poate fi apelat.
Pe lângă fotografii, a mai apărut şi un filmuleț cu aceeaşi salvare NEAGRĂ. În imagini se poate vedea cum ambulanţa staţiona şi era cu semnalele luminoase pornite. Întrebarea este: ce se petrece în realitate în această ambulanţă? Să fie adevărat ce spun internauții. Sau să fie doar o glumă proastă?”
Pentru știrea aceasta, dar și pentru numeroasele emisiuni ”Acces Direct” în care s-au lansat tot felul de ipoteze (nesusținute cu dovezi), CNA a amendat în martie 2017 postul A1 cu 30,000 de lei pentru minciunile spuse.
La o consultare mai atentă a presei, se pare că vârful isteriei a fost atins în 2011. Un articol de pe ProTV.ro relatează că ar fi apărut un mesaj pe rețelele de socializare prin care cineva anunța răpirea unor copii, iar de la un simplu status pe Facebook la o isterie generală nu a fost decât un pas. Deși autorițățile au infirmat temerile oamenilor, curând au apărut primele violențe la adresa cadrelor medicale – mai multe ambulanțe din București au fost atacate cu pietre.
Unele surse spun că povestea ar fi început în 2007 de la un tânăr prahovean care a împrăștiat zvonul unui autovehicul aparent menit să facă bine, dar care de fapt preleva ilegal organe de la copii.
Deși nu există dovezi clare că această poveste desprinsă din filme ar fi reală, senzaționalul știrii face presa să reînvie, ori de câte ori poate, imaginea ambulanței negre ce bântuie străzile orașelor în căutarea unor noi victime, iar scriitoarea Doina Popescu-Brăila a simțit pe propria piele cât de ușor sunt de convins oamenii atunci când intervine teama, fie ea și nefondată.
Articole asemănătoare
Algoritmul TikTok le recomandă utilizatorilor dezinformare despre Ucraina
Cum au devenit știrile false o afacere profitabilă pentru sponsorii lor
Crimă cu martori: Un jurnalist din Filipine, împușcat în timpul unei transmisiuni în direct
Sediul Deutsche Welle de la Moscova va fi închis. Rusia retrage acreditările jurnaliștilor
Instagram se luptă cu dezinformarea rusă de pe platforma sa