Acest eveniment a atras atenția însă asupra unui fenomen încă insuficient conștientizat la nivelul opiniei publice la momentul respectiv, dar care între timp a căpătat amploare. Fenomenul reclamelor false și al promoțiilor mincinoase, care induc cumpărătorii de bună-credință în eroare cu oferte fie inexistente, fie pur și simplu fanteziste, care nu au acoperire în realitate. Doar că acest trend era departe de a se limita la Whatsapp.
Astfel, după cum au observat alți utilizatori, imaginea Mihaelei Călin, prezentatoarea emisiunii Observator de la Antena 1, apărea într-o serie de reclame care promovau produse de slăbit. Din păcate, însă, fără știrea ei, lucru care a și dus la o dezmnițire din partea acesteia, precum și la o luare de poziție pe aceeași temă a instituției media în care activează:
[…] Mihaela nu este asociata cu niciun fel de firma si nu recomanda niciun fel de
produse. […] Dincolo de acest avertisment care se adreseaza direct celor care ne sunteti alaturi la Observator din fata televizoarelor, va mai anuntam ca Antena Group a demarat deja demersurile legale pentru stoparea acestor reclame ilegale.
Intrigați de acest fenomen relativ recent, am mers mai departe și am aflat că Whatsapp și Facebook sunt departe de a fi singurele platforme unde se promovează astfel de oferte false sau de-a dreptul inexistente. Astfel, profitând și de opțiunea de a sponsoriza reclame asemănătoare celei Facebook, Instagramul este de asemenea plin de asemenea făcături cărora le dau curs, însă, mai mulți decât am putea crede. De asemenea, acest lucru trebuie citit și în contextul în care volumul e-commerce-ului din România în anul 2017 a fost de 2.8 miliarde de euro, în creștere cu 40% față de anul 2016.
Acest fenomen, de altfel, nu este limitat la piața din România. Nu mai demult de luna aprilie a acestui an, consumatorii americani s-au confruntat cu un aflux de reclame online care promiteau băuturi gratis în cadrul Starbucks consumatorilor afro-americani. Apărute inițial pe 4chan, acestea veneau în contextul scandalului recent de discriminare al aceleiași companii, când două persoane de culoare fuseseră arestate pentru simplul fapt că ceruseră să folosească toaleta unei cafenele din cadrul lanțului Starbucks. Bineînțeles, ulterior s-a aflat că acestea erau false, iar compania s-a grăbit să se disocieze de o potențială astfel de inițiativă.
Concluzia? Reclamele false pot fi la fel de periculoase precum știrile false, iar dacă cele dintâi acționează asupra mentalului nostru, modificându-l în sensul dorit de cei care le concep, cele din urmă pot afecta direct puterea noastră de cumpărare. Nu în ultimul rând, poate apărea situația în care cei care solicită fondurile noastre nu sunt cei care se pretind a fi, moment în care bineînțeles că fenomenul reclamelor false capătă o nouă dimensiune. Una poate chiar mai riscantă decât ne putem imagina.
Leave a Comment