Noi cazuri din Suedia și Turcia de obstrucționare a meseriei de jurnalist

Chiar și în anul 2020, chiar și în Europa Occidentală, jurnaliștii încă sunt împiedicați să-și facă meseria. Dezvălurile despre practici comerciale ilegale și manipularea bursei sunt considerate de către cei vizați atacuri personale sau defăimare.

Pe de altă parte, suntem obișnuiți cu vești din Turcia despre abuzuri ale guvernului sau ale administrației locale asupra jurnaliștilor și activiștilor neguvernamentali. Țara care odată dorea să intre în Uniunea Europeană continuă să încalce drepturile omului și să împiedice presa să-și facă datoria.

Obstrucționarea presei în Suedia

La 1 decembrie 2020, publicația de afaceri și finanțe Realtid, redactorul-șef Camilla Jonsson și doi reporteri, Per Agerman și Annelie Östlund, au primit înștiințarea de proces, informează Consiliul Europei. Aceștia au fost dați în judecată la Înalta Curte din Londra în legătură cu o investigație realizată de Realtid despre finanțarea proiectelor energetice în care este implicat omul de afaceri suedez Svante Kumlin și o companie pe care o controlează el, Eco Energy World (EEW).

Ancheta a început în septembrie 2020, când reporterii Realtid au scris despre o lansare pe piața bursieră și au descoperit vânzări în afara pieței de acțiuni. Înainte de publicare, jurnaliștii au contactat compania pentru un interviu, dar nu au primit un răspuns. În octombrie, după publicarea articolului, jurnaliștii au încercat din nou să contacteze proprietarii de la EEW, inclusiv pe Kumlin, pentru ca acesta să-și exercite dreptul la replică. După ce Kumlin a refuzat să fie intervievat, jurnaliștii au trimis 14 întrebări, dar Kumlin a răspuns că avocatul său „va răspunde direct”.

Au urmat mai multe e-mailuri atât de la o firmă de avocatură din Regatul Unit, cât și de la una din Monaco, unde își are domiciliul Kumlin. Firmele au amenințat cu acțiuni legale în ambele țări dacă Realtid va continua să investigheze EEW și pe proprietarii săi. În 20 noiembrie, avocații lui Kumlin au intentat un proces de defăimare la Înalta Curte din Londra, acuzându-i pe Jonsson, Agerman și Östlund de defăimare,  publicarea de informații false și încălcarea unui acord de nedivulgare a informațiilor, prin partajarea a ceea ce avocații susțin că sunt „informații confidențiale”. Ei spun, de asemenea, că Realtid a încălcat etica și legile presei suedeze.

În ciuda amenințărilor, Realtid și-a continuat investigațiile și a publicat zece articole pe această temă în perioada 29 septembrie – 13 noiembrie 2020. Kumlin a refuzat în repetate rânduri să răspundă la întrebări.

După ce s-a interesat de acoperirea mediatică a lui Realtid, ziarul financiar norvegian Dagens Naeringsliv a început propria sa investigație pe această temă. La scurt timp după ce au făcut acest lucru, și jurnaliștii de la publicația norvegiană au fost contactați de avocații lui Kumlin, care și-au folosit acțiunile legale împotriva Realtid pentru a emite amenințări similare.

Jurnalist turc întemnițat

În 7 decembrie 2020, Curtea de Apel pentru Încălcări Grave din Diyarbakır l-a condamnat la 6 ani și 3 luni de închisoare pe jurnalistul Ayșegül Doğan, cu acuzația că ar fi fost membru al unei organizații teroriste, anunță Consiliul Europei. Doğan, coordonator de programe la postul IMC TV, până când a fost închis în 2016, este în libertate acum, până la pronunțarea apelului. Inițial, acuzația era de „fondare și conducere” a unei organizații teroriste, dar, în 8 octombrie, procurorul de stat a solicitat schimbarea acuzației în apartenența la o astfel de organizație.

În timpul procesului, dovezile procurorilor au inclus prezența lui Doğan la două conferințe găzduite de Congresul Societății Democrate, un grup neguvernamental despre care autoritățile susțin că este legat de Partidul Muncitorilor din Kurdistan, o organizație interzisă. Procurorii au adus ca dovezi înregistrări ale convorbirilor de pe telefonul lui Doğan, din 2010 până în 2014 și au susținut că este director al Congresului Societății Democrate. Avocații apărării au susținut că Doğan a participat la aceste conferințe în calitate de jurnalist, că nu avea legătură cu niciun grup terorist și că unele dintre probele citate împotriva pârâtului au fost colectate ilegal.

Într-un interviu recent pentru Media and Law Studies Association, Doğan a spus că și unii membri ai cabinetului turc au fost prezenți la conferințele la care a participat el și că înregistrările apelurilor sale telefonice sunt discuții de zi cu zi cu colegii de la IMC TV și interviuri cu politicieni.

În noiembrie 2020, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anunțat planuri pentru a implementa reforme în sistemul juridic al țării, pentru ca acesta să respecte mai mult drepturile omului.

Foto: Bermix Studio (Unsplash)