Jurnalist belarus și soția sa, condamnați la închisoare pentru „extremism”

În ultimii ani, Belarus s-a aflat în centrul atenției internaționale din cauza eforturilor neîncetate ale regimului său autoritar de a înăbuși libertatea de exprimare și de a înăbuși disidența. Cel mai recent eveniment are în centru condamnarea jurnalistului video independent Vyachaslau Lazarau și a soției sale, Tatsyana Pytsko, pentru acuzații de extremism.

Pe 25 septembrie 2023, tribunalul regional din Vitsebsk a pronunțat verdictul, condamnându-l pe Vyachaslau Lazarau la cinci ani de închisoare. Soția jurnalistului, Tatsyana Pytsko, a primit o condamnare de trei ani de închisoare. Aceștia au fost găsiți vinovați de cooperare cu un grup extremist, din cauza asocierii lor cu canalul de televiziune Belsat, cu sediul în Polonia, care a fost declarat extremist și interzis în Belarus în noiembrie 2021, conform Europa Liberă.

Cuplul a fost arestat în luna februarie a acestui an. Ei sunt considerați de multe organizații pentru drepturile omului prizonieri politici.

Un model de represiune

Condamnarea lui Lazarau și Pytsko nu este un incident izolat, ci mai degrabă o parte a unui model îngrijorător de represiune care a prins rădăcini în Belarus. În întreaga țară, persoanele care îndrăznesc să vorbească împotriva regimului, fie că este vorba de jurnaliști sau activiști online, sunt pedepsite dur.

De exemplu, Vadzim Smaleuski, un activist în vârstă de 20 de ani, a fost condamnat tot pe 25 septembrie la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare condiționată pentru că l-a insultat pe președintele Lukașenka într-o postare online. Svyatlana Bakanava a fost condamnată la un an de închisoare în Baranavichy pentru o infracțiune similară.

Alegerile prezidențiale din august 2020 și urmările acestora

Rădăcinile acestei represiuni se află în controversatele alegeri prezidențiale din august 2020. La acel moment, Aleksandr Lukașenka și-a revendicat victoria electorală pe fondul unor acuzații de fraudă. Protestele care au urmat la nivel național au fost întâmpinate cu o represiune brutală din partea forțelor de securitate, ceea ce a dus la mii de rețineri și la rapoarte credibile de tortură și rele tratamente. Unele persoane și-au pierdut viața ca urmare a reacției regimului.

Refuzul lui Lukașenka de a se angaja în discuții cu opoziția, împreună cu arestarea și exilarea multor lideri ai opoziției, nu a făcut decât să exacerbeze criza. Comunitatea internațională a respins în mare măsură rezultatele alegerilor. Statele Unite, Uniunea Europeană și alte câteva țări au refuzat să îl recunoască pe Lukașenka drept președinte legitim. Mai multe runde de sancțiuni au fost impuse lui Lukașenka și regimului său, invocând frauda electorală și abuzurile privind drepturile omului care au urmat.