Fenomenul fake news ia amploare. Câteva metode simple prin care ne putem păzi de știrile false

Un principiu simplu spune că dacă o minciună este repetată suficient de mult, oamenii ajung să uite care este de fapt adevărul, astfel că minciuna ajunge să ia locul adevărului. Modelul după care se răspândesc știrile false nu este unul complicat. Un site obscur lansează o informație falsă. Aceasta este răspândită pe site-urile de socializare cu viteza luminii, iar informația – chiar dacă este o teorie a conspirației dintre cele mai absurde – începe să fie crezută de tot mai mulți oameni.

Acest model nu afectează doar România. Donald Trump a fost ales președinte ajutat și de fenomenul „fake news”. În campania electorală din SUA au fost „aruncate” voit în mediul online informații eronate despre Hillary Clinton. S-a spus că ar fi grav bolnavă sau că ar fi vândut arme grupării teroriste Stat Islamic. Unele dintre aceste informații au fost preluate inclusiv de site-urile mari de știri și de televiziunile americane, alimentând astfel teoriile conspirației.

Campania pentru Brexit este un alt exemplu. Este cunoscută deja informația că Facebook a contribuit major la succesul celor care și-au dorit dezlipirea de Uniunea Europeană. Fenomenele „fake news” și „deepfake” sunt atât de răspândite încât Pentagonul a fost „aruncat” în luptă. CNN a dedicat un material amplu pe această temă, unde găsiți mai multe imagini manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Acest model nu este unul original. Tehnologia a evoluat, vorbim deja de implicarea inteligenței artificiale în campaniile electorale din toată lumea, însă fenomenul „fake news” nu este unul nou. KGB-ul (Da, ați citit corect! Acel KGB!) avea un adevărat laborator de știri false, pe care le răspândea pentru început în ziare obscure. Adăugau apoi un studiu inventat de niște cercetători obscuri și suficient de lacomi încât să uite de etică la vederea unui teanc de bani și rezulta o „știre” care se răspândea în toată lumea.

De altfel, KGB-ul a fost autorul primului fake news din istorie. Potrivit acestuia, virusul HIV, cel care provoacă SIDA, a  fost creat în laborator, la cererea guvernului american, și folosit ca armă biologică împotriva persoanelor de culoare și a homosexualilor. A fost una dintre cele mai mari scamatorii la scară globală din istoria omenirii, pusă la cale chiar de Uniunea Sovietică.

Povestea acestui „fake news” perfect, pe care cel mai probabil îl auziți și în prezent, a fost spusă pentru The New York Times de trei spioni care au lucrat pentru serviciile secrete sovietice în timpul Războiului Rece.

Reportajul celor de la The New York Times începe cu un avertisment, citit pe o voce care pare să anunțe Apocalipsa: „Această poveste este de fapt despre un virus. Un virus creat de un guvern cu scopul de a-și distruge metodic și crud dușmanii. Un virus care îi „consuma” pe inamici din interior. Însă virusul nu este unul biologic, ci mai degrabă unul de natură politică. EXISTĂ UN RISC FOARTE MARE CA DEJA SĂ FI FOST INFECTAȚI! Iar dacă deseori aveți sentimentul că nu știți în cine sau ce surse de informare să credeți, acest fenomen explică totul. Dacă vă simțiți „consumat” de știri, acesta ar fi putea fi motivul”.

Și, totuși, ce legătură are Facebook cu toate acestea? Facebook, alături de toate rețelele de socializare pe care putem publica și distribui știri, sunt cel mai facil instrument care poate fi folosit împotriva noastră atunci când cineva – personaj politic sau partid – dorește să ne manipuleze și să ne „fure” votul. Voit sau nu, rețelele de socializare contribuie direct la răspândirea unui fenomen considerat de mulți cea mai importantă armă modernă împotriva democrației.

De altfel, Facebook a fost implicat, în primăvara anului trecut, într-un scandal cu implicații grave la nivel mondial. Datele a 87 de milioane de utilizatori, printre care 110.000 de români, au fost accesate de către compania Cambridge Analytica în mod nedrept. În Marea Britanie au fost afectați în jur de 1 milion de oameni, iar rezultatul ar fi fost Brexit . În SUA, informațiile sustrase de Cambridge Analytica ar fi fost utilizate în campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și ar fi contribuit decisiv la alegerea acestuia în funcție.

Cambridge Analytica folosea datele pentru a crea profiluri detaliate despre utilizatori. De aici, cei care au lucrat în campaniile electorale afectate (n.r. sau actori externi care și-au dorit influențarea alegerilor) au aflat despre intențiile de vot ale utilizatorilor, despre interese, ocupații și hobby-uri. Cambridge Analytica a creat astfel arma perfectă: o oglindă în viața oamenilor. Oglindă folosită pentru a le „fura” votul, prin pură manipulare.

Ajungem la o întrebare fundamentală: Cum ne putem apăra de informațiile false răspândite pe site-urile de socializare?

În ciuda controverselor, numărul utilizatorilor Facebook crește de la trimestru la trimestru. La presiunea mediatică și a autorităților, însă, managerii companiei au început să ia măsuri pentru mai multă transparență și au început să se implice timid în diminuarea fenomenului „fake news”. Printre aceste măsuri se numără și recent lansatul buton de sesizare a articolelor care conțin informații electorale false. Botezat „Incorrect Voting Info”, butonul te ajută să le semnalizezi moderatorilor Facebook materialele menite să manipuleze opinia publică, pentru ca aceștia să le poată marca sau chiar șterge din feed-urile pritenilor tăi. Îl găsești accesând „Give Feedback on This Post”, în meniul din dreapta sus, pe care îl conține orice „post” de pe Facebook.

Alte măsuri pe care le poți lua pentru a nu cădea în plasa încercărilor de manipulare din social media:

1.  Verifică sursa informațiilor. Aici găsiți lista site-urilor cunoscute că răspândesc știri false și teorii ale conspirațiilor în România;
2. Verifică informația din mai multe surse. Dacă o găsești doar pe un singur site, este cel mai probabil falsă;
3. Verifică dacă sursa de informare este afiliată politic;
4. Dacă o informație pare prea „înflorită”, cel mai probabil este;
5. Verifică sursa sondajelor de opinie;
6. Fii atent la calitatea scriiturii. Dacă un material pare scris de un amator, cel mai probabil este o încercare de manipulare;
7. Verifică data la care a fost publicat materialul;
8. Verifică sursele pe care materialul le citează și link-urile către surse de informare externe site-ului pe care te afli. Dacă ele nu există, cel mai probabil citești o minciună;