Fenomenul Deepfake – O armă periculoasă în războiul dezinformărilor

În ultimul timp, fenomenul numit deepfake a luat amploare și a început să îngrijoreze tot mai multă lume, inclusiv oficialități de rang înalt din conducerea statelor. Ce înseamnă deepfake? Pe scurt, un deepfake e un clip trucat. Cu ajutorul inteligenţei artificiale, programul învață să reproducă mimica şi vocea subiectului. Aşa rezultă clipuri în care subiectul pare că spune lucruri pe care nu le-a spus în realitate. Fenomenul ar fi apărut pentru prima dată pe rețeaua de socializare Reddit, la sfârșitul anului 2017, iar de atunci a cunoscut o dezvoltare considerabilă. El poate fi folosit inclusiv pentru a truca discursuri politice, așa cum au arătat cercetătorii de la Universitatea din Washington, atunci când au testat această posibilitate în cazul fostului președinte Barack Obama.

Procedeul a fost folosit inițial în cinematografie, fiind foarte complex și necesitând softuri speciale, echipament și specialiști. Totuși, dezvoltarea tehnologiei dă treptat posibilitatea utilizatorilor de rânr să folosească acest procedeu chiar pe computerele personale. Prin urmare temerile pot fi justificate. Există îngrijorări cu privire la faptul că deepfake-ul ar putea deveni un fenomen atât de larg încât nu vom mai putea discerne între video-urile reale și cele false. Imaginați-vă ce s-ar putea întâmpla în eventualitatea în care nu vom mai putea discerne între un discurs politic real și unul fals. Publicația The Outline a experimentat un astfel de scenariu pesimist. Concluzia: un fals foarte bine făcut ar putea duce la conflicte sau la panică în rândul populației. Cât rău ar putea face un clip trucat în care Donald Trump ar putea declara că lansat un atac împotriva Coreei de Nord?

Fenomenul deepfake poate fi înțeles într-un continuum al dezvoltării mass-mediei și tehnologiei, fiind în acest sens ultima verigă din acest lanț.

O istorie a falsurilor

Priviți, de exemplu, „Sosirea unui Tren în La Ciotat”, una dintre primele piese de cinematografie, create de celebrii frați Lumière. Audiența a fost atât de copleșită încât ziarele contemporane au descris modul în care oamenii prezenți la piesă au început să strige spre ecran și să facă semne trenului să se oprească.

Exemple de genul acesta mai găsim în istorie. Prima piesă de radio difuzată în 1938, Războiului Lumilor, a avut un impact similar. Ea a fost totodată, prima piesă de radio care folosește metoda știrilor fictive. Ziarele au scris că mii de americani au fugit din casele lor când au ascultat piesa. Aparent, aceștia credeau că se află în fața unei adevărate ivazii marțiene.

Există exemple și mai aproape de zilele noastre. În 1999, în momentul valului de extindere al internetului și al rețelelor de socializare, cercetările au demonstrat faptul că o mare parte din publicul care a vizualizat documentarul „Proiectul Blair Witch” a crezut că faptele prezentate erau chiar reale.

Epoca inteligenței artificiale

Deși exemplele de mai sus par astăzi ficțiuni evidente, ele trebuie privite întotdeauna prin prisma contextului dezvoltării tehnologiei. Toate acestea au fost momente în care media și tehnologia au cunoscut o dezvoltare nemaivăzută până atunci. Analiza retrospectivă ne arată că toate aceste exemple sunt reprezentative pentru un moment de tranziție în această evoluție continuă. Aceste proiecte apar o dată cu dezvoltarea unui nou format media. După acest moment, audiențele devin de regulă capabile să discearnă efectiv între fapte și ficțiune. Acesta este practic un fenomen ciclic, de aceea probabil că temerile actuale sunt supraestimate.

Totuși, este la fel de adevărat că datorită rapidității dezvoltării tehnologice, a propagării informației și a dezvoltării unor tactici tot mai avansate de subversiune, ne aflăm într-un moment destul de unic în istorie. De data aceasta, distincția dintre ceea ce este real și ceea ce este fals ar putea deveni imperceptibilă.

Un lucru este însă sigur: deepfake-ul este simptomatic pentru media din zilele noastre care se îndreaptă treptat spre o eră a inteligenței artificiale. Fenomenul va rămâne în istorie drept o fațetă a peisajului mediatic de astăzi dominat de fake news și dezinformare.