Fake News: Ce e nou în legătură cu minciunile din politică?

Termenul de “fake news” a pătruns în discursul politic odată cu ultimele alegeri prezidențiale din Statele Unite, atunci când ambele partide principale, Democrat și Republican, s-au acuzat reciproc de propagare a știrilor false. Recent, un nou scandal a cuprins media internațională, atunci când firma de consultanță, Cambridge Analytica a fost acuzată că ar fi manipulat numeroase conturi de Facebook pentru a influența rezultatul alegerilor din mai multe state. Încă și mai recent, în Malaezia a fost aprobat un proiect de lege care vizează incriminarea și pedepsirea cu până la 6 ani de închisoare a persoanelor care diseminează știri false. Astfel, fenomenul „fake news” devine un subiect cu efecte globale.

Știrile false ar putea fi numite drept simple minciuni ce fac parte din cultura politică și de care s-au folosit de-a lungul timpului diverse personalități politice. Pentru a exemplifica doar câteva cazuri, merită amintit că în timpul campaniei prezidențiale din 1940, Franklin Delano Roosevelt a susținut faptul că Statele Unite nu se vor amesteca în conflagrația din Europa, chiar dacă exact în același timp strategii americani și britanici puneau la punct planurile de război. În 1960, președintele american Dwight Eisenhower afirma că un avion meteorologic american fusese doborât pe teritoriul Uniunii Sovietice, deși în realitate, aparatul de zbor era de fapt un avion de spionaj de tip U-2. În timpul campaniei prezidențiale din 1964, Lyndon Johnson a încercat să convingă publicul american de faptul că senatorul Barry Goldwater ar încerca să declanșeze un război nuclear, datorită faptului că ar fi fost instabil psihic. Există exemple și în afara Statelor Unite, dar numitorul comun îl reprezintă faptul că minciuna în politică nu reprezintă un fenomen nou. Așadar, ce este nou în legătură cu fake news?

Știința marketingului și manipularea maselor

Un lucru relativ nou și care trebuie luat în seamă îl reprezintă fuziunea dintre marketing și alegeri. Marketingul așa cum este înțeles în accepțiunea contemporană, a apărut după al Doilea Război Mondial. El este diferit de publicitate. Marketingul disecă publicul în diferite segmente și identifică modalități prin care se pot aborda aceste segmente, introducând în ecuație un nivel superior de precizie. Totuși, în ultimele decenii, segmentarea publicului s-a transformat dintr-un exercițiu intuitiv, într-unul pur matematic. Roosevelt nu avea nevoie de analize matematice pentru a influența opinia publică, era în natura lui.

Introducerea metodologiei marketingului, a făcut posibilă manipularea opiniei publice într-un mod impersonal. Marketingul poate transforma acum o problematică sau un candidat într-un simplu bun și poate modela percepția publicului asupra acestui bun. Autenticitatea este pierdută și odată cu ea, calitatea conducerii, leadership-ul.

În sine, nu există nimic nou în minciuna îndreptată împotriva maselor sau a națiunilor. Câteodată este un lucru esențial, alteori este folositor. Elementul de noutate este reprezentat de volumul de informație pe care audiența îl are la dispoziție, abilitatea de a segmenta această audiență, precum și abilitatea de a ajunge la mase prin mijloace relativ ieftine – rețele de socializare. Simțul dreptății absolute, coroborat cu demonizarea altora, au crescut la nivele nemaiîntâlnite. Știința marketingului și uneltele de care dispune social media îi permit aproape oricui, cu un buget minim, să targeteze un anumit segment de popuație și să îl influențeze. Multe persoane au devenit obsedate de costurile crescânde ale campaniilor electorale, dar odată cu ascensiunea internet marketingului și al rețelelor de social media, acest lucru s-ar putea să nu mai conteze atât de mult.